ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 VICOVU DE SUS
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ 2015-2019
"O ŞCOALĂ PENTRU TOŢI, O ŞCOALĂ PENTRU FIECARE"
DIRECTOR,
PROF.
CHIRA ANA
ARGUMENT
Proiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2015-2019 s-a realizat plecând de la o radiografie complexă şi realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern.
Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali
şi
politici îl au asupra activităţii unităţii.
Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea "punctelor slabe", a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea "ameninţărilor" sau atenuarea efectelor acestora.
Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea "punctelor tari" (care reprezintă capitalul de referinţă) şi a "oportunităţilor" oferite de cadrul legislativ sau de comunitate.
Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii şcolare, corelate cu nevoile de educaţie şi calificare reclamate de societate.
Analiza
condiţiilor
socio-economice şi
proiectarea
traiectoriei de
dezvoltare s-a
făcut
pe baza programelor
existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de Consiliul Local al oraşului Vicovu de Sus şi Inspectoratul
Şcolar al Judeţului Suceava.
S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul catedrelor şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii, consultările cu elevii, propunerile avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii comunităţii locale şi de agenţii economici
- parteneri tradiţionali ai instituţiei.
Programele Ministerului Educaţiei Naționale
şi Cercetării Ştiinţifice şi ale Guvernului României privind reforma şi modernizarea învăţământului românesc sunt temeiul direcţiilor principale de dezvoltare instituţională în perioada 2015-2019.
Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze incluziunea, valorile şi practicile
societăţii
democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi publică.
Performanţele obţinute în ultimii ani de Şcoala Gimnazială nr. 3 Vicovu de Sus ne îndreptăţesc
în asumarea unor obiective manageriale care să pună în operă intenţia de dezvoltare instituţională
a
colectivului didactic şi să orienteze interesul de formare şi instruire a elevilor.
CONTEXT
LEGISLATIV
Legile şi documentele care stau
la baza elaborării P.D.I.
Acest Proiect de
dezvoltare instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte
normative:
- Legea Educaţiei
Naţionale 1/2011;
- Legea
128/1997 privind Statutul Personalului didactic si Legea 349/2004 pentru
modificarea şi completarea Legii 128/1997 privind Statutul personalului
didactic;
- Planul managerial
pentru anul scolar 2015-2016 al Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava;
- Ordinele,
notele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei Naționale.
- Programul
de Guvernare pe perioada 2005 – 2008, capitolul Politica în domeniul
Educaţiei;
- Metodologia
formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
- O.M.E.N.
nr. 5115/2014 cu privire la Regulamentul de organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar.
- Raportul
I.S.J. Suceava, privind starea învăţământului în judetul Suceava în anul
şcolar 2010/2011;
- ORDIN nr. 4802/2010
privind aprobarea procedurilor de organizare şi desfăşurare şi a
calendarului admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat şi
anexele.
- ORDIN nr.
4801/2010 privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare
şi desfăşurare a examenului de Evaluare Naţională, şi anexele.
- LEGE nr.
87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.
CUPRINS
Capitolul I
1.1.Diagnoza
mediului extern
1.1.1.
Prezentarea localității
1.1.2.
Analiza PEST (E)
1.2.Diagnoza
mediului intern
1.2.1.
Prezentare general
1.2.2.
Cultura oganizaţională
1.2.3.
Structura unităţii şcolare
1.2.4.
Resurse umane
1.2.5.
Resurse materiale
1.2.6.
Resurse informaţionale
1.2.7.
Resurse financiare
1.2.8.
Analiza SWOT
Capitolul II
2.1.
Misiunea şcolii
2.2.
Viziunea şcolii
2.3.
Valori şi principii cultivate şi promovate de şcoală
Capitolul III
3.1.
Ţinte strategice
3.1.1.
Reforma şi personalizarea procesului instructive-educativ
3.1.2.
Creşterea calităţii fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţilor educative
3.1.3.
Îmbunătăţirea standardelor de performanţă a resurselor umane şi a
managementului şcolar
3.1.4. Întreţinerea, ameliorarea şi
modernizarea infrastructurii şi generalizarea accesului la informaţia
electronică
3.1.5.
Adaptarea ofertei de educaţie
3.1.6.
Optimizarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale
Capitolul IV
4.1.
Opţiuni manageriale
4.1.1.
Dezvoltarea curriculară
4.1.1.1.
Trunchiul comun
4.1.1.2.
Curriculum la decizia şcolii
4.2. Consultarea, monitorizarea și evaluarea PDI
4.2.1.
Consultarea
4.2.
2. Monitorizarea şi evaluarea
4.2.
3. Programul activităţii de monitorizare şi evaluare
CAPITOLUL I
DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN Şl
INTERN AL UNITĂŢII ŞCOLARE
1.1.1 .Prezentarea
localității Vicovu de Sus
Reţeaua şcolară
a oraşului Vicovu de Sus în anul şcolar 2015-2016 reflectă structura
geografică, socială şi economică a localităţii, aceasta fiind următoarea, pe
tipuri de unităţi:
- 6 grădiniţe ;
- 5 şcoli gimnaziale;
- 1 liceu.
1.1.2 ANALIZA PEST(E)
Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o
mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici,
care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.
Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată
semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la
nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi
de integrarea înstructurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene.
Cuceririle tehnologice,
invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a
păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului
instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este
necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea
instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să
le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării
rezultatelor. Analiza PEST(E) a permis identificarea următoarelor influenţe în
activitatea Şcolii Gimnaziale nr. 3 Vicovu de Sus.
Factori politici
ü Cadrul
legislativ, specific învăţământului preconizează descentralizarea şi autonomia
sistemului de învăţământ - Planul
strategic al Ministerului Educaţiei Naționale şi Cercetării Științifice cu
priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea
continuă, ofertă educaţională flexibilă,accesibilitate la educaţie, diversitate
culturală, standarde europene;
ü apropierea
şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în
administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care
valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ Strategia de dezvoltare a
judeţului Suceava 2013-2020, deplasarea interesului în management de la control
către autoevaluare,evaluare şi consiliere;
ü liberalizarea
unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la
nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi
manualelor, achiziţiile de material didactic, programe de formare a
personalului);
ü existenţa
unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele
europene şi internaţionale;
ü cadrul
legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru
dezvoltarea infrastructurii învăţământului - Programe de finanţare a
învăţământului preuniversitar: PRIS (Proiectul pentru Reabilitarea
Infrastructurii Şcolare), POR 2007-2013, alte programe;
ü sporirea
resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ
prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele
europene - programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu
echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional
informatizat);
ü finanţarea de către stat a programelor de
asistenţă socială pentru elevi - Programul guvernamental „Lapte - Corn",
Programul „Euro 200";
ü existenţa
proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor
cu finalităţi de educaţie şi formare profesională;
ü cadrul
legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale.
ü cadrul
legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile de la diverşi
agenţi economici (donaţii, sponsorizări) ;
ü descentralizarea mecanismelor financiare referitoare
la finanţarea învăţământului, astfel încât unităţile şcolare să poată
valorifica superior potenţialul financiar, uman şi material de care dispun;
ü orientarea actuală impune translarea interesului
unităţilor şcolare spre o cultură a proiectelor;
ü migraţia forţei
de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forţă de muncă din
partea pieţei interne şi externe în diverse calificări şi profesii.
ü fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de
şcolarizare ale unităţilor de învăţământ;
ü creşterea numărului familiilor monoparentale,
creşterea abandonului şcolar, creşterea ratei
infracţionalităţii în rândul tinerilor;
ü oferta educaţională adaptată intereselor elevilor;
ü aşteptările comunităţii de la şcoală;
ü rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică
obiectivele de dezvoltare instituţională;
ü cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru
educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii
transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale.
ü civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale
relativ scurte de timp, cunoştinţele să fie actualizate şi impune redimensionarea
sistemului de formare profesională a cadrelor didactice;
ü răspândirea
tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul (internet, televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc.) facilitează
transmiterea informaţiilor în timp scurt;
ü rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic
obligă individul să înveţe pe tot parcursul vieţii şi implică o reactualizare a
cunoştinţelor profesionale pe fiecare treaptă a carierei;
ü generalizarea
practicilor educaţionale inovatoare (AEL, SEI, ) conduce la modernizarea actului
educaţional tradiţional.
Factori ecologici
ü integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea
unor norme precise în protejarea mediului de către unităţile şcolare;
ü educaţia ecologică în unităţile de învăţământ devine
prioritară;
ü prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie să se
implice în rezolvarea problemelor de mediu prin implicarea în proiecte
ecologice;
ü economisirea la maximum a resurselor de energie
termică, electrică, apă etc. astfel încât să se protejeze mediul înconjurător.
Concluziile şi
interpretările analizei PEST(E) sunt valorificate în elaborarea direcţiilor de
acţiune strategică a Şcolii Gimnaziale nr. 3 Vicovu de Sus pentru perioada 2015-2019.
1.2.1. PREZENTARE GENERALĂ
Dacă este să gândim o ierarhie a valorilor
instituţionale din învăţământul preuniversitar, Şcoala Gimnazială nr. 3 Vicovu de Sus putem spune că se bucură de prestigiu şi notorietate dobândite prin întreaga activitate a
colectivului şcolii, mândria şi recunoştinţa celor care au absolvit aici, de
aprecierea comunităţii locale.
Activitatea şcolii
se referă la arta de a instrui şi a educa generaţia mileniului III, de
a-i pregăti pe aceştia să găsească răspunsurile potrivite la provocările zilei
de mâine.
Elevii
şi corpul profesoral de aici se află pe traiectoria ascendentă a devenirii
învăţământului românesc, catalizându-şi acţiunile pe direcţia redimensionării
continue a calităţii, sporirii şi menţinerii notorietăţii de care se bucură
această instituţie şcolară.
PREZENT
ŞI VIITOR
Suntem o unitate de învăţământ înfiinţată în 1958 sub denumirea de Şcoala Generală Plai, cu rezultate bune; suntem un colectiv a cărui
principală calitate este dorinţa de foarte bine materializată prin munca
dăruită idealurilor de performanţă; suntem elevii care ştiu ce vor de la viitor
şi se pregătesc pentru acest scop; suntem simbolul dăruirii profesionale,
suntem NOI, Şcoala Gimnazială nr. 3 Vicovu de Sus.
O şcoală europeană cu o bază materială modernă,
înscrisă pe traiectoria ascendentă spre perfecţionarea procesului de
învăţământ, ca rezultat al acţiunilor convergente ce vor avea la îndemână 3
elemente esenţiale: elevii, părinţii şi calitatea a tot ceea ce întreprindem ca
o garanţie a durabilităţii realizării scopului propus.
Principiile ce stau la baza dezvoltării școlare si
instituţionale sunt:
- Principiul consensualitatii - se
regaseste la nivelul tuturor proiectelor și activităților
-Principiul solidaritatii - răspunde nevoilor de educare a copiilor în spiritul
demnității, libertăţii și respectului față de categoriile
defavorizate și minorităţilor etnice,
acordându-se atenție prioritară înăaririi coeziunii sociale în abordarea
problematicii referitoare la copil.
-
Principiul educaţiei timpurii - vizează începerea educaţiei copiilor de la varsta de 4-5 ani, determinata de adevărul fundamental conform căruia baza dezvoltării
personalității o constituie vârstele mici.
-
Principiul desegregării - asigură cadrul necesar combaterii fenomenului de
desegregare la nivelul unităţilor de învățământ.
Finalităţi educaţionale
Unitatea de învăţământ preuniversitar, Şcoala Gimnazială nr. 3 Vicovu de Sus, are ca
finalităţi educaţionale în formarea personalităţii umane:
ü
formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a
formula şi de a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din
diferite domenii;
ü
valorizarea propriilor experienţe în scopul unei
orientări profesionale optime pentru piaţa muncii şi/sau pentru învăţământul
liceal;
ü
dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri
socioculturale diferite: familie, mediu
profesional, prieteni etc.
ü
dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru
reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi
utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;
ü
cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în
scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate;
ü
formarea autonomiei morale.
ü
ü
Este caracterizată print-un ethos profesional bun. Trăsăturile dominante sunt cooperarea, munca în echipă respectul
reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru prietenie, libertatea de exprimare;
ü
A fost elaborat regulamentul de ordine internă care
cuprinde norme privind atât activitatea cadrelor didactice cât şi pe cea a
elevilor;
ü
Climatul organizaţiei școlare este deschis, stimulativ, caracterizat prin dinamism;
ü
Relaţiile dintre cadrele didactice sunt deschise, colegiale, de respect şi de sprijin;
ü
Directorul are o atitudine asertivă, democratic, de încredere în echipa de lucru, este receptiv, cooperant,
comunicativ, dinamic, obiectiv, cu respect faţă de realizările organizaţiei şi
a nevoilor ei.
|
1.2.3.
STRUCTURA UNITĂŢII ŞCOLARE
Nivel de învăţământ
|
Realizat
2011-2012
|
Realizat
2012-2013
|
Realizat
2013-2014
|
Realizat
2014-2015
|
Dinamica
|
Nr.
Clase
|
Nr. Elevi
|
Nr.
Clase
|
Nr. Elevi
|
Nr.
Clase
|
Nr. Elevi
|
Nr.
Clase
|
Nr.
Elevi
|
învăţământ primar
CP-IV
|
8
|
228
|
9
|
208
|
9
|
224
|
9
|
234
|
|
învăţământ gimnazial
V-VIII
|
5
|
130
|
5
|
128
|
6
|
123
|
6
|
121
|
În anul şcolar 2014-2015 unitatea şcolară are 15 de
clase - 355 elevi
Planul
de şcolarizare este aprobat anual de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava în baza Proiectului şi a Memoriului de Fundamentare
elaborat de către director şi aprobat de Consiliul de Administraţie şi
Consiliul Profesoral al unităţii şcolare. Dimensionarea acestuia - cantitativ
(ca număr de locuri) - se realizează în funcţie de recensământul care se
realizează la nivelul școlii.
Prin politica educaţională pe care o promovează Şcoala
Gimnazială nr. 3 Vicovu de Sus
favorizează accesul nediscriminatoriu la instruire şi educaţie indiferent de
sex, rasă, naţionalitate,apartenenţă politică sau religioasă, potrivit Constituţiei României şi principiilor Declaraţiei Universale a
Drepturilor Omului şi a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului.
Din
totalul de elevi înscriși 355 elevi aprox. 60% sunt elevi de etnie rromă. Acestia
sunt repartizaţi în toate clasele și anii de studiu în mod aleatoriu și au
acces la baza materială și utilitățile școlii ca și colegii lor.
În perioada analizată admiterea
absolvenţilor în nivelul de învăţământ liceal s-a realizat în proporţie de
100%. Personalitatea şcolii se concretizează în relaţia optimă de colaborare
profesor-elev, în climatul şcolar şi orientarea educaţiei spre valori, formarea
capacităţilor privind acomodarea la nevoile de calificare resimţite în
economie, administraţie, viaţă socială şi culturală.
Rezultatele
obţinute în domeniile de bază promovate în şcoala noastră generează o garanţie
pentru adaptarea rapidă la ritmul reformei, pentru recunoaşterea valorii
absolvenţilor noştri. Climatul şcolar şi ambianţa pedagogică se realizează prin
organizarea şi dirijarea condiţiilor de mediu, motivaţiilor de ordin moral,
profesional, estetic şi material; mediul intern şi cultura organizaţională a
unităţii şcolare se întemeiază pe muncă, respectul faţă de drepturile şi
libertăţile fundamentale ale omului şi faţă de valorile democratice.
1.2.4. RESURSE UMANE
Obiectivul principal a Şcolii Gimnaziale nr. 3 Vicovu de Sus, constă
în desăvârşirea la tineri a
unei personalităţi active, competente, motivate şi
creative, capabile de opţiune şi decizie, prin dobândirea unei culturi generale
orientate spre domeniile: informatică, matematică şi ştiinţe ale
naturii, limbi moderne de circulaţie internaţională.
Aprofundarea cunoştinţelor în concordanţă cu
programele examenelor de evaluare naţională şi admitere în învăţământul liceal
are ca finalitate accesul absolvenţilor la niveluri superioare de învăţământ,
inserţia activă a forţei de muncă într-un mediu social a cărui caracteristică
este accelerarea ritmului schimbărilor armonizate cu aderarea la comunitatea
europeană şi internaţională.
Infrastructura cu caracter uman este principala "bogăţie" a
unităţii şcolare. Colectivul didactic este format din 21 cadre didactice din care 9 profesori învăţământ primar, 12 profesori
gimnaziu.
Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic
îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime prevăzute de Statutul Personalului
Didactic şi Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. Numărul de elevi raportat la
numărul de norme didactice: 355 elevi/ 27,34 Posturi
Personal didactic - AN ŞCOLAR 2014 - 2015
•
Colectivul de cadre didactice este destul de stabil,
format în proporţie de 30% din cadre didactice titulare. Stabilitatea
colectivului permite şcolii elaborarea politicilor educaţionale pe termen mediu
şi lung.
•
Relaţiile
dintre cadrele didactice sunt destul de bune, nu există stări conflictuale.
Colaborarea conducerii şcolii cu cadrele didactice este bună, există o
permanentă comunicare şi respect reciproc.
•
Cadrele didactice se implică în problemele şcolii, în
activităţile extracurriculare, manifestând dorinţa de formare continuă şi
perfecţionare şi sunt deschise spre noutăţile reformei din domeniul
învăţământului.
• Cadrele
didactice urmăresc modernizarea actului de predare - învăţare prin orientarea
lui spre formare de capacităţi şi aptitudini, utilizând strategii
participative. Relaţiile interpersonale sunt bazate pe colaborare, deschidere, comunicare.
Număr de cadre didactice: 21
Număr de cadre didactice calificate: 21
Număr de cadre didactice în curs de
calificare: 0
Număr de cadre didactice cu gradul
didactic I: 6
Număr de cadre didactice cu gradul
didactic II: 5
Număr de cadre didactice cu definitivat:
5
Număr de cadre didactice debutante: 2
Secretariat 1 normă
Bibliotecar 0,10 norme
Contabil 1 normă .
Îngrijitoare 2,5 norme
Fochist 1 normă
1.2.5
RESURSE MATERIALE
•
12 săli de clasă
• 1 laboratoare de informatică
• 2
cabinete : cabinet de matematică și științe, cabinet de limba română și limbi moderne
• bibliotecă
• cabinet
de consiliere şcolară
• centrală
termică proprie
ECHIPAMENTE
Tehnică de calcul:
• reţea de
25 de calculatoare situate în laboratoarele de informatică, birouri şi cabinete
• videoproiectoare 2
• camere
foto digitale 1
• imprimante 3
• copiatoare 3
• scannere 2
• flipchart-uri
1
Audio -
video:
•
1 televizoare
• staţie de
amplificare
Comunicaţii:
• 1 linie telefonică
• fax
• conexiune
la internet
1.2.6 RESURSE
INFORMAŢIONALE
Bibliotecă şcolară
Fond carte 4553 volume
Internet
1.2.7 RESURSE FINANCIARE
Surse de
finanţare:
Bugetul local - Consiliul orașului Vicovu de Sus
Bugetul de stat
Mici
sponsorizări- donaţii
ANALIZA SWOT an şcolar 2014-2015
Puncte tari
|
Puncte slabe
|
- şcoala dispune de baza legală necesară elaborării
ofertei curriculare;
- există o bază didactică ce permite orientarea
ofertei
curriculare spre informatică, limbi stăine, matematică,
limbă română;
- nivelul de pregătire al cadrelor didactice oferă posibilitatea
abordării unei palete largi de discipline în oferta curriculare;
- disciplinele de învăţământ din TC sunt foarte bine
încadrate cu învăţători / profesori şi beneficiază
de mijloace de învăţământ necesare;
- toţi absolvenţii cuprişi în ciclul inferior al
liceului;
- rezultate bune la evaluarea naţională 2015; elevii de clasa a VIII-a au
o bună pregătire de cultură generală şi abilitaţi de operare pe calculator;
|
-
număr
mare de ore/săptămână;
-
număr mic
de discipline opţionale cls. V - VIII;
- interesul scăzut al elevilor de clasa a VIII-a
pentru disciplinele la care nu susţin testare;
- promovabilitate sub 80 %;
|
Oportunităţi
|
Factori de risc (A)
|
- posibilitatea învăţării a 2 limbi străine;
-
posibilitatea
formării deprinderii de utilizare a calculatorului;
-
posibilitatea
elevilor de clasa a VIII de a obţine burse pentru rezultate foarte bune
(burse Fundaţia D. Patriciu)
- pregătirea suplimentară pentru testările naţionale
şi performanţă;
- posibilitatea de a participa la activităţile de
perfecţionare, formare la nivel judeţean, naţional;
|
- încărcătura programelor şcolare;
- insuficienţa
resurselor financiare pentru dotarea cu mijloace de învăţământ pe măsura
necesarului la standardele vizate de şcoală;
|
Resurse
umane
Puncte tari
|
Puncte slabe
|
- încadrarea şcolii cu personal
calificat la toate disciplinele de învăţământ;
- participarea cadrelor didactice la
cursuri de formare continuă este tot mai numeroasă;
-
multe cadre didactice au finalizat o facultate sau urmează mastere;
-
cadre didactice implicate în activităţi ştiinţifice şi metodice în foarte
mare măsură;
-
număr mare de cadre didactice cu gradul I, II;
-
organizarea foarte bună a activităţilor la nivelul comisiilor;
-
personal didactic auxiliar pregătit şi disponibil pentru activitatea pe care
o desfăşoară;
-
relaţii cadru didactic-elev, conducere-cadru didactic, conducere-personal
didactic auxiliar, nedididactic, şcoală-familie sunt foarte bune;
|
-diseminarea
experienţelor pozitive se face cu dificultate sau deloc;
-există
fluctuaţie a cadrelor didactice ce afectează principiul continuităţii şi care
are efecte şi asupra calităţii educaţiei;
-
un număr mic de cadre didactice care manifestă lipsă de disponibilitate în
desfăşurarea unor activităţi extraşcolare sau activităţi metodice;
-
scăderea populaţiei şcolare (la sfârşitul clasei a IV-a, număr mai mic decât la
clasa I)
-număr
mic de premii la olimpiade, concursuri şcolare faza judeţeană, naţională.
|
Oportunităţi
|
Factori de risc (Ameninţări)
|
- posibilitatea
de stimulare a cadrelor didactice cu performanţe în activitate prin premii, distincţii, salarii şi gradaţii de
merit;
- asigurarea
posibilităţii de participare la activităţile de formare şi perfecţionare a
cadrelor didactice;
- valorificarea
experienţei cadrelor didactice care au urmat cursuri de formare;
- îmbunătăţirea
comunicării în cadrul şcolii (la nivel de catedră între catedre)
-realizarea
de parteneriate cu şcoli din ţară în programe educative;
|
- există încă cadre didactice care nu au înţeles
corect că şcoala trebuie să sadisfacă nevoile elevilor şi aşteptările
familiei;
- interesul dirijat al elevilor şi părinţilor spre
anumite discipline de învăţământ şi neglijarea altora;
- influenţa
mediului extern poluant (folosirea excesivă a calculatorului, unele emisiuni,
filme TV, lipsa de supraveghere)
|
Resurse
materiale şi financiare
Puncte tari
|
Puncte slabe
|
- spaţiul
de şcolarizare se prezintă în mare parte în condiţii bune iar nivelul de
confort în şcoală este ridicat;
- cabinetul
de informatică este bine echipat cu
calculatoare;
- biblioteca
şcolii este bine organizată, funcţională şi dispune de un fond de carte ce
acoperă în mare măsură solicitările la toate disciplinele de învăţământ;
- cabinetul
de consiliere are o funcţionare bună;
- bugetul
şcolii acoperă necesarul mediu de funcţionare; (plaţi burse, materiale,
reparaţii)
|
-
lipseşte
o sală de festivităţi;
-
lipsa
de preocupare pentru informare şi documentare a cadrelor didactice în vederea
obţinerii unor fonduri pentru îmbunătăţirea ambientului clasei, şcolii sau
chiar fonduri europene prin proiecte;
|
Oportunităţi
|
Factori de risc (Ameninţări)
|
- programe
pentru modernizări, dotări - prin proiecte
-
acordare de burse pentru elevii cu probleme
financiare, dar şi pentru cei cu rezultate deosebite;
-
realizarea unei baze de date elevi, cadre didactice
utilă;
-
procesul de profesionalizarea a carierei didactice
şi manageriale;
|
- insuficienţa resurselor
financiare pentru realizarea obiectivelor şcolii şi nealocarea lor la timpul
potrivit;
- insuficienţa
resurselor proprii pentru a acoperi acţiuni de anvergură (mobilier) care nu
pot fi realizate de la bugetul de stat/ local;
|
Relaţia cu comunitatea
Puncte tari
|
Puncte slabe
|
- o
colaborare foarte bună cu părinţii;
-
colaborarea permanentă cu Primăria, Consiliul local
-
Participarea şcolii la programe organizate de
Primăria, Consiliul Local, Poliţie, Biserică, alte organizaţii;
-
participarea şcolii la programe iniţiate de aceştia
în calitate de partener sau programe în care aceştia devin parteneri;
-reprezentarea Consiliului Local în C.A. al şcolii;
|
-
dificultăţi
în atragerea sponsorilor.
|
Oportunităţi
|
Factori
de risc (Ameninţări)
|
-
buna colaborare cu ISJ şi unităţi conexe CCD, CJRAE,
alte unităţi şcolare;
-
pătrunderea publicaţiilor şcolare în mediul şcolar, local
şi alte instituţii;
-
creşterea nivelului de implicare şi a rolului
comunităţii locale în luarea deciziilor privind dezvoltarea şcolii;
|
-dificultăţile materiale ale
părinţilor duc la diminuarea sprijinului pe care îl acordă şcolii;
- influenţa mediului extern
poluant;
- interesul dirijat al elevilor şi
părinţilor mai mult spre notare decât spre cunoştinţelor acumulate datorită
modului în care se face admiterea;
|
CAPITOLUL II
II.1. MISIUNEA ŞCOLII:
"O ŞCOALA DESCHISA PENTRU TOTI COPIII"
|
-
Instituția noastră reprezintă
izvorul de cultură și civilizație al comunității și oferă tuturor copiilor și
tinerilor șanse egale la educație. În procesul de învățământ, conținuturile
educaționale transmise elevilor trebuie să facă apel la experiența lor de
viață, trebuie să stimuleze adaptarea acestora la o societate în continuă
schimbare și integrarea eficientă în plan profesional și social.
-
Misiunea școlii noastre constă
în asigurarea unei educații de calitate bazate pe identificarea și
armonizarea diferitelor categorii de cerințe ale beneficiarilor educației cu
resursele școlii în vederea integrării elevilor în plan social pentru a
deveni cetățeni activi și responsabili deplin conștienți de adevărata lor
valoare.
|
II.2.VIZIUNEA ŞCOLII:
„NU ÎNVĂȚĂM PENTRU
ŞCOALĂ, CI PENTRU VIAȚĂ"
Elevul face parte integrantă dintr-un
context educațional mai larg decât școala, context conturat de familie,
comunitate, regiune de dezvoltare, care își pune amprenta asupra progresului
acestuia. Ca urmare, școala trebuie să analizeze acest context, să
stabilească parteneriate cu factorii educativi semnificativi, păstrându-și
rolul coordonator. Școala
trebuie să fie mediul cel mai propice de pregătire pentru viață, locul unde
elevul să se simtă confortabil, pentru a-și putea dezvolta potențialul la
maxim.
|
III. 3.VALORI ŞI
PRINCIPII CULTIVATE Şl PROMOVATE DE ŞCOALĂ:
Cooperare: să realizăm lucruri mai bune împreună:
elevi, cadre didactice, părinţi, personalul şcolii, comunitate;
Autonomie: să acţionăm şi să luăm decizii în mod
autonom, să avem iniţiative, să ne formăm un stil de viaţă eficient.
“Lucrul
bine făcut”: să ne
înbunătăţim continuu munca pe care o desfăşurăm, să nu facem risipă de timp,
energie, material, bani, ş.a.
Responsabilitate: să ducem la îndeplinire atribuţiile care
ne revin, să ne asumăm răspunderea.
Integritate: să avem puterea de a spune întotdeauna adevărul, să
acţionăm onest în gând şi în faptă.
Colegialitate
şi generozitate: să
creăm împreună un climat de siguranţă şi încredere reciprocă, de
întrajutorare şi compasiune pentru depăşirea momentelor dificile din viaţă,
de simpatie şi sprijin moral; să nu fim indiferenţi la ceea ce se întâmplă în
jurul nostru.
|
CAPITOLUL III
III.1. ŢINTE STRATEGICE
Dezvoltarea şi modernizarea instituţională a Şcolii Gimnaziale
nr. 3 Vicovu de Sus în perioada 20l5-2019 are următoarele ţinte strategice:
I. Reforma şi
personalizarea procesului instructiv-educativ;
II. Creşterea
calităţii fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţilor educaţionale;
III.
Îmbunătăţirea standardelor de performanţă a resurselor umane şi a
managementului şcolar;
IV. Ameliorarea
şi modernizarea bazei tehnico-materiale şi generalizarea accesului la informația
electronică;
V. Adaptarea
ofertei de educaţionale;
VI.
Optimizarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale.
3.1.1. REFORMA ŞI PERSONALIZAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV
Reforma şi personalizarea curriculum-ului impune ca
prioritate în perioada 2015-2019 armonizarea celor trei componente ale acestuia
în vederea recuplării învăţământului la nevoile de calificare resimţite în
economie, administraţie, viaţă socială şi cultură. În contextul actual
socio-economic şi politic, misiunea şcolii se identifică cu opţiunea pentru
modernitate şi performanţă.
Deschiderea continuă a societăţii româneşti spre
valorile democratice internaţionale coroborate cu provocările globalizării
economiei mondiale şi de integrarea în Uniunea Europeană creează numeroase
oportunităţi în ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă şi abordarea (prin
planul de şcolarizare) unor specializări profesionale specifice societăţii
tehnologice şi informaţionale moderne. Componentele curriculum-ului trebuie să
asigure practicarea unui învăţământ care
să profileze caractere şi să asigure formarea tânărului apt să facă faţă
schimbărilor rapide.
Proiectarea curriculară, pentru perioada 2015-2019
are în vedere următoarele obiective strategice:
v asigurarea
finalităţilor educaţionale şi a egalităţii şanselor pentru toţi absolvenţii
(promovarea examenelor naționale, accesul în niveluri superioare de învăţământ);
v organizarea
unui proces de învăţământ flexibil şi diversificat (TC + CDȘ) raportat la
necesităţile şi opțiunile elevilor;
v stimularea
competiţiei şi orientarea spre centre de excelenţă a elevilor capabili de
performanţă;
v readucerea
învăţării în orele de clasă şi reducerea dependenţei succesului şcolar de
"învăţământul paralel";
v asigurarea
tehnicilor de învăţare individuală
necesare pe parcursul întregii vieţi;
v realizarea
de programe de studiu personalizate şi atractive pentru disciplinele opţionale
oferite;
v flexibilitatea
deciziilor curriculare la nivelul unităţii şcolare, a catedrelor şi cadrelor
didactice;
v proiectarea
disciplinelor opţionale pe parcursul unui semestru, a unui an şcolar sau pe întreg
ciclu de învăţământ după următoarea schemă principală de elaborare:
-argument;
-obiective de referinţă
şi activităţi de învăţare;
- listă de conţinuturi;
- modalităţi de evaluare;
v corelaţia
funcţională între discipline şi arii curriculare;
v formarea
capacităţilor de a aborda complet o problemă, de a formula idei şi a testa
soluţii;
v flexibilitatea
evaluărilor ( initiale, pe parcurs şi sumative);
v predare
şi asistenţă la ore cu echipe formate din profesori de specializări apropiate
pentru dinamizarea activităţii şi asigurarea interdisciplinaritaţii;
v crearea
abilităţilor de utilizare a tehnicii de calcul, accesul la resursele informaţionale
din ţară şi străinătate;
v promovarea
valorilor moral-civice, culturale specifice societăţii democratice;
v proiectarea
şi dezvoltarea de opţionale noi (discipline) care să asigure competenţe în
domenii diverse:
v educaţia
în spiritul comunicării interculturale, educaţia informaţională, educația
economică, educaţia antreprenorială, educaţia juridică, educaţia moral-civică,
estetică şi cultivarea sensibilităţii.
3.1.2.
CREŞTEREA CALITĂŢII FLUXURILOR DE ELEVI ŞI ASIGURAREA FINALITĂŢILOR
EDUCAŢIONALE
Desăvârşirea
personalităţii copilului este un proces de durată. Desfăşurarea lui pe
parcursul şcolarizării în ciclul primar şi gimnazial are ca punct terminus
exprimarea opţiunii în ceea ce priveşte continuarea studiilor. Acesta este un
act de maturitate cu profunde semnificaţii.
Obiectivele
strategice în formarea potențialului uman reprezentat de fluxurile de elevi
care optează pentru unitatea şcolară sunt:
v întărirea
suportului şi statutului social al elevului;
v crearea
condiţiilor cele mai optime funcţionării instituţiei de învăţământ;
v crearea
autonomiei morale şi iniţiativei proprii în alegerea carierei;
v formarea
în spiritul cunoaşterii şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului, al demnitaţii şi toleranţei, a schimbului liber de opinii într-o
societate democratică.
v însuşirea
valorilor morale ale statului de drept a economiei de piaţă bazată pe respectul
proprietăţii şi pe competiţia liberă;
v asigurarea
unor tehnici de muncă pentru formarea intelectuală, formarea competenţelor
cheie necesare într-o societate a cunoaşterii;
v asigurarea
condiţiilor speciale de studiu şi instruire pentru elevii capabili de
performaţă cu atenţie deosebită pentru elevii din învăţământul gimnazial.
v adaptabilitatea
la schimbare şi la ritmul ei;
v stimularea potenţialului creativ, intuitiv şi
imaginativ;
v încurajarea
potentialului de proiecţie (planificare), materializare şi evaluare;
v dezvoltarea
capacităţii de integrare activă în grupuri sociale (familie, mediu şcolar,
mediu profesional);
v decizia
personală în asumarea riscului; activitatea în echipă, colaborarea, evaluarea
şi reevaluarea rezultatelor, responsabilitatea pentru o activitate realizată;
v dobândirea
competenţelor lingvistice pentru comunicarea orală şi scrisă în cel puţin o
limbă de circulaţie internaţională;
v însuşirea
tehnicii şi vocabularului de comunicare interpersonală şi socială.
v dobândirea
capacităţii de utilizare a tehnologiilor asistate de calculator în activităţile
practice;
v formarea
responsabilităţii pentu propria dezvoltare şi sănătate;
v dobândirea
încrederii în sine şi în reuşita personală;
v crearea
capacităţii de evaluare a colectivului, a membrilor lui şi a propriei persoane;
v asigurarea
unui climat şcolar de sigurantă fizică şi psihică.
3.1.3. ÎMBUNĂTĂŢIREA STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ A RESURSELOR UMANE ŞI A
MANAGEMENTULUI ŞCOLAR
Nevoile
de formare a personalului sunt extrem de diversificate şi cuprinzătoare şi se
referă la conceptual modern de formare continuă şi la educaţia pe parcursul
întregii vieţi.
Întreaga
activitate are ca scop final asigurarea formării centrate pe elevi, abordarea
interdisciplinară, utilizând metodele interactive, evaluarea de competenţe şi
atingerea unor performanţe superioare.
Gestionarea
şi reforma resurselor umane are următoarele obiective strategice:
v reforma
managementului şcolar prin descentralizare şi întărirea autonomiei colectivelor
de catedră (la nivelul catedrelor, claselor);
v pregătirea
managerială specializată a personalului didactic ca parte a formării
profesionale;
v perfecţionarea
cadrelor didactice în sensul caracterului formativ al învăţământului şi
renunţarea la învăţământul teoretizat (dopat cu date nesemnificative);
v folosirea
metodelor eficiente de predare/învăţare (dezbateri participative, interactive)
care presupun cunoaşterea potenţialului intelectual şi psihologic al fiecărui
elev);
v organizarea
formării continue a personalului didactic pe baze moderne;
v stimularea
cadrelor didactice să cunoască bine cel puţin o limbă de circulaţie
internaţională (organizarea de cursuri la nivelul fiecărei catedre);
v însuşirea
deprinderilor de utilizare a tehnicii de calcul şi accesare a internetulului -
colaborări cu cadre didactice din ţară şi străinătate pe diferite teme care să
vizeze perfecţionarea învăţământului românesc;
v valorificarea
la maximum a cadrului legislativ în domeniul formării şi perfecţionării
cadrelor (accesul la programe naţionale şi internaţionale de pregătire
profesională).
v formarea
continuă a tuturor membrilor colectivului profesoral atât la nivelul unitătii
şcolare cât şi prin centre specializate: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa
Corpului Didactic, Agenţia Natională pentru Programe Comunitare, Universităţi;
v formele
de perfecţionare promovate:
-autoperfecţionare - studiu autoindus;
-cursuri prin corespondenţă (pachete informaţionale,
proiecte, cursuri metodologice);
-perfecţionare în cadrul unor programe regionale,
naţionale şi internaţionale.
v cunoaşterea
fiecărui membru al colectivului printr-o observare atentă, analiza obiectivă a
rezultatelor activităţii, distribuţia judicioasă a sarcinilor şi evaluarea
periodică a rezultatelor;
v iniţierea
de activităţi de consiliere şi orientare a cadrelor didactice raportate la
proiectele unităţii şcolare pe termen scurt şi mediu, a misiunii, obiectivului
şi personalităţii unităţii şcolare;
v în
perioada 2015-2019 cel puţin 2 cadre didactice să participe, la diferite forme
de perfecţionare în ţări din Uniunea Europeană.
v reconsiderarea
raportului între "sancţiune şi recompensă"; valorificarea
potenţialului de stimulare creat de Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a
Legii nr. 284/2010, lege cadru privind salaizarea unitară a personalului plătit
din fonduri publice - gradaţii de merit, premii, distincţii etc. şi de
legislaţia în domeniul autonomiei, descentralizării şi utilizării resurselor
extrabugetare - creşteri salariale, premii etc.;
v perfecţionarea
sistemului de evaluare a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic
pe baza evaluării anuale în conformitate Legea Educaţiei Naţionale nr.l/2011,
Legea nr. 284/2010, lege cadru privind salarizarea unitară a personalului
plătit din fonduri publice şi cu Ordinul M.E.C.T.S. 3860 din 10.03.2011 privind
aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale
anuale ale personalului contractual (care include: autoevaluare, evaluarea şefului
ierarhic superior, a Consiliului de Administraţie) consemnată în fişe pe baza
cărora se stabilesc punctajele,
calificativele şi coeficienţii de multiplicare pentru stabilirea salariilor
întregului personal;
v monitorizarea
performanţelor obţinute de fiecare membru al colectivului şi cuantificarea lor
în funcţie de competenţă, importanţa muncii ca bază pentru promovare
profesională;
v crearea
dimensiunii participative, investind în capacităţile fiecărui membru al
colectivului, în posibilitatea de a desăvârşi "valori" în fiecare
domeniu de activitate;
v creşterea
rolului Consiliului de Administraţie, a Consiliului Profesoral şi a catedrelor
în gestionarea şi formarea resurselor umane;
v creşterea
rolului managerului şi a echipei manageriale în formarea colectivelor de
colaboratori, în promovarea "omului potrivit la locul potrivit", în
alocarea resurselor umane existente şi identificarea posibilităţilor de
optimizare a valorii capitalului uman disponibil.
3.1.4. AMELIORAREA ŞI MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURII ŞI GENERALIZAREA ACCESULUI
LA INFORMAŢIA ELECTRONICĂ
Ameliorarea
şi modernizarea bazei tehnico-materiale este unul din scopurile strategice
prioritare pentru perioada 2015-2019. Aceasta presupune utilizarea cu maxim de
eficienţă a cadrului normativ şi legislativ în ce priveşte descentralizarea şi
autonomia instituţională.
Modernizarea
infrastructurii existente se structurează pe trei direcţii principale şi are
următoarele obiective strategice:
a) Investiţii
de capital
Fondurile
destinate cheltuielilor de capital în măsura în care acestea vor fi alocate vor
fi dirijate către următoarele obiective de investiţii:
v Reamenajarea
bibliotecii şcolare - structurarea spaţiului; panouri de afişaj;
v Modernizarea
pardoselilor din sălile de clasă unde parchetul nu s-a schimbat;
v Amenajarea
unei baze sportive; demersuri sală de educaţie fizică.
v Modernizarea
curţii şcolare şi a spaţiilor verzi (coşuri de curte, brazi, flori).
v Aplicarea
programului “Şcoală după Şcoală” -
implementare 2017-2018, conform metodologiei.
b)
Dotări cu mijloace de învăţământ şi
material didactic
Asigurarea
dotărilor necesare spaţiilor destinate activităţilor didactice, de instruire
practică şi în spaţiile administrative are următoarele priorităţi:
v Înlocuirea
mobilierului şcolar în sălile de clasă (rămase nemodernizate) cu mobilier nou
(ergonomic);
v Aprovizionarea
cu material bibliografic, manuale, reviste, etc.
v Achiziţionarea
de echipament şi aparatură sportivă (sală educaţie fizică);
v Dotarea
cu obiecte de inventar (table şcolare, videoproiectoare).
c)
Sporirea resurselor financiare
Având
în vedere situaţia economico-financiară la nivel macroeconomic este necesară
dimensionarea finanţării asigurate de la bugetul de stat, de la bugetul local
precum şi a veniturilor extrabugetare în raport cu cheltuielile reclamate de
funcţionarea instituţiei pertru:
v eliminarea
gradului de incertitudine a obţinerii veniturilor şi a riscurilor asociate;
v dimensionarea
şi fundamentarea economicoasă, eficientă şi eficace a cheltuielilor;
v fundamentarea
necesarului pentru investiţii şi realizarea achiziţiilor publice la nivelul
celei mai avantajoase oferte sub raportul calitate/preţ;
v atragerea
de finanţări externe (în principal de la Comunitatea Europeană) pe baza
concursului de proiecte;
v finanţări
din partea agenţilor economici şi a comitetelor de părinţi/asociaţia de
părinţi;
În
perioada 2015-2019 se previzionează o scădere a veniturilor extrabugetare.
Se
vor identifica şi alte mijloace pentru atragerea de surse financiare pe bază de
proiecte (studii de fezabilitate, analize economico-financiare pertinente)
programe europene în funcţie de oportunităţile oferite de evoluţia mediului
economic şi de facilităţile legislative.
Anual
se vor întocmi proiecte de buget pentru fiecare sursă de finanţare, contracte
cu comunitatea locală, cu agenţii economici, cu Consiliul Reprezentativ al
Părinţilor, cu asociaţii de parinţi şi fundaţii interesate în susţinerea
financiară a educaţiei, astfel incât să se obţină sursele necesare.
Utilizarea
surselor financiare provenite din formele de finanţare (buget de stat, buget
local) se va face cu aprobarea Consiliul de Administraţie, stabilindu-se
priorităţile pe termen mediu şi lung.
Crearea
unui sistem informatic şi informaţional fiabil şi fezabil care să gestioneze
resursele de "hard" şi “soft” la nivelul întregii unităţi şcolare
este o preocupare managerială prioritară pentru perioada următoare.
În
perioada 2015-2019 se va finaliza activitatea de dotare a tuturor cabinetelor
didactice cu calculator şi echipamente periferice specifice.
Accesul
permanent la Internet va fi generalizat. Toate disciplinele de studiu vor
beneficia de soft specializat astfel încât predarea să capete un caracter
dinamic şi să răspundă nevoilor societăţii informaţionale.
3.1.5.
ADAPTAREA OFERTEI DE EDUCAŢIE
Analiza
situaţiei absolvenţilor care au finalizat studiile în perioada 2011-2014 a
arătat că aceştia au o pregătire foarte bună în general, dar au puţine
cunoştinţe în ceea ce priveşte noţiunile de programare deoarece opţionalul
"Prietenul meu calculatorul" nu se mai desfăşoară doar la clasele gimnaziale
şi fluctuaţia cadrelor didactice nu a permis revenirea.
Opţiunea
managerială pentru următorii ani este aceea de menţinere a unităţii şcolare la
dimensiunea actuală (ca număr de clase şi de personal) titularizarea de
personal didactic pentru acest opţional având în vedere noua lege care
stipulează creşterea numărului de ore la această disciplină. Oferta educaţională
pentru perioada 2015-2019 va suporta transformări în ceea ce priveşte numărul
de discipline opţionale conform legii şi diversificarea lor.
3.1.6.
OPTIMIZAREA RELAŢIILOR INTERSISTEMICE, COMUNITARE ŞI INTERNAŢIONALE
Interacţiunea
şcolii cu mediul social, cultural şi economic presupune transformarea ei în
centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite comunităţii.
Acest
deziderat se poate realiza numai prin creşterea autonomiei instituţiei şcolare,
descentralizarea administrativă şi financiară şi dezvoltarea, promovarea şi
modemizarea relaţiilor interne şi externe.
Succesul
procesului de perfecţionare a actului educaţional depinde de măsura în care
sunt valorificate şi amplificate relaţiile instituţiei cu mediul social în care
activează.
Perfecţionarea
relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale pentru perioada
2015-2019 vizează următoarele obiective stretegice:
v centrarea
activităţii pe nevoile "clienţilor" (elevi, părinţi, comunitate);
v colaborarea
eficientă cu personalul - crearea unui climat de muncă pozitiv, motivant;
v abordarea
unui stil managerial (la nivelul şcolii, catedrelor, claselor) eficient flexibil;
v creşterea
rolului informaţiei, a capacităţii organizatorice şi mobilizatoare,
perfecţionarea sistemului de evaluare fazială şi finală tehnică şi economic;
v reprezentarea
eficientă a unităţii şcolare raportată la factorii externi (comunitate, foruri
ierarhice superioare, autorităţi locale şi judeţene, organe de ordine publică,
reprezentanţii cultelor, instituţii similare din ţară şi străinătate, agenţi
economici, asociaţii, fundaţii şi organizaţii interesate în susţinerea
învăţământului, colective de părinţi);
v implicarea
în activitatea şcolii a partenerilor sociali şi asigurarea posibilităţii
acestora de a influenţa deciziile la nivelul unităţii şcolare;
v asigurarea
transparenţei în activitatea şcolii printr-o relaţie permanentă cu massmedia la
nivel local, judeţean, naţional şi internaţional;
v angajarea
de parteneriate pe bază de proiecte şi contracte cu instituţii, asociaţii,
fundaţii şi agenţi economici în scopul realizării obiectivelor unităţii
şcolare;
Perfecţionarea relaţiilor externe în perioada 2015-2019
valorifică relaţiile deja stabilite cu unităţi şcolare de acelaşi nivel din
judeţ, regiune, organismele ierarhice superioare, instituţiile administraţiei
publice, organe de ordine publică, instituţii şi organizaţii interesate în
susţinerea educaţiei, agenţi economici, reprezentanţi ai cultelor etc.
CAPITOLUL
IV
4.1. OPŢIUNI MANAGERIALE
Principiile de elaborare a
curriculum-ului vizează componentele de bază ale procesului de învăţământ şi
reflect idealul educaţional al şcolii româneşti.
4.1.1. DEZVOLTAREA CURRICULARĂ
Respectând principiul egalităţii
şanselor, trunchiul comun asigură fiecărui elev dreptul la o educaţie şcolară
comună, un fond de cunoştinţe de bază în temeiul cărora să promoveze cu success
examenele de finalizare a studiilor şi concursurilor organizate la nivel
naţional.
4.1.1.1.
Trunchiul comun
Însuşirea la nivel maximal a cunoştinţelor
cerute de programele şcolare şi îndeplinirea obiectivelor prevăzute de acestea
trebuie să constituie preocuparea primordială a întregului colectiv didactic.
Fiecare catedră (comisie metodică) va întocmi anual
şi semestrial programe concrete care să asigure dobândirea cunoştinţelor şi
capacităţi1or necesare prin:
-
ore de consultaţii (aprofundarea temelor şi capitolelor care fac obiectul
programelor de examen);
-
elaborarea de materiale auxiliare (ghiduri de pregătire, culegeri de subiecte
propuse);
-
simulări de examene;
Trunchiul
comun desăvârşeşte personalitatea adolescentului prin cultură generală
orientată în domeniile indicate în mod precis de Curriculum-ul Naţional şi
dezvoltă capacitatea de a-ţi mobiliza propriile resurse.
Opţiunile
manageriale privind dezvoltarea curriculară au în vedere următoarele direcţii:
v afectarea
numărului de ore pentru temele din prograrnele de învăţământ prevăzute de
trunchiul comun în funcţie de necesarul impus, de realităţile obiective
identificate la nivelul fiecărei clase şi de experienţa cadrului didactic
(exemplu: la nivelul unei clase cu performanţe reduse se va putea opta pentru
numărul maxim de ore exclusiv pentru a aprofunda obiectivele şi conţinuturile
acoperite de trunchiul comun);
v curriculum-ul
la decizia şcolii va propune elevilor ore de aprofundare sau extindere la
disciplinele care constituie probe de examen;
v la
clasele a VIII-a elevii şi părinţii vor fi informaţi lunar asupra stadiului
pregătirii 1or pentru examenul de finalizare (pe baza rezultatelor obţinute la
testările din materia prevăzută de programele pentru examene);
v stimularea
creşterii responsabilităţii şcolii şi a elevului pentru calitatea şi
finalitatea procesului educativ;
v asigurarea
finalităţii curriculum-ului prin formarea unui absolvent autonom, activ,
competent, motivat, capabil de opţiune şi decizie;
4.1.1.2.
Curriculum-ul la decizia şcolii
Din punct de vedere al politicii educaţionale a
unităţii şcolare prin curriculumul la decizia unităţii şcolare se stimulează
promovarea acelor valori şi practici sociale care să asigure individualizarea
personalităţii instituţiei la nivel local, regional şi naţional şi să asigure
succesul absolvenţilor săi.
Dezvoltarea curriculară trebuie să promoveze
deschiderea interdisciplinară şi proiectarea centrării pe competenţe, creşterea
transparenţei actului didactic şi "construirea" lui ca un răspuns la
nevoile concrete ale comunităţii.
Competenţele
generale (care se urmăreşte a fi formate la elevi pe parcursul treptei
gimnaziale de
școlaritate)
precum şi competenţele specifice se stabilesc în funcţie de opţiunea,
înclinaţiile şi interesul elevilor pentru identificarea carierei (continuarea
studiilor ).
Curriculum-ul
la decizia şcolii trebuie să realizeze inovaţia curriculară locală (la nivelul
fiecărei catedre şi cadru didactic) şi flexibilizarea deciziei curriculare.
Opţiunile
manageriale privind dezvoltarea curriculum-ului la decizia şcolii impun:
v elaborarea
proiectului clasei (valabil pe 4 ani) pentru clasele a V-a, în care se
conturează perspectiva disciplinelor opţionale;
v profesorii
propun discipline, cursuri, teme opţionale, în funcţie de preocupările şi
experienţa lor, de interesul şi solicitările elevilor;
v proiectarea
disciplinelor opţionale se realizează pe perioade de timp de la un semestru la
4 ani (cursuri de l-2 ore pe săptămână, indicându-se precis obiectivele şi
contribuţia acestora la formarea culturii generale sau la pregătirea la o
anumită disciplină);
v oferta
globală de cursuri opţionale va cuprinde dublul numărului de ore faţă de
posibilitatea de opţiune a elevilor;
v proiectarea
ofertei disciplinelor opţionale ca "un tot unitar" respectând
structura unităţii şcolare şi durata şcolarităţii în învăţământul gimnazial;
v proiectarea
fiecărei discipline opţionale va conţine:
-
argumentul;
-
competențe specifice;
-
competențe generale (pentru opţionalele propuse pentru întreg ciclul
gimnazial);
-
conţinuturi;
-
valori şi atitudini;
-
sugestii metodologice;
v proiectarea
disciplinelor opţionale în funcţie de structura ofertei educaţionale (nivele de
învăţământ), de resursele existente (materiale şi umane) şi de ţintele
strategice pe termen scurt şi mediu;
v proiectarea
ofertei curriculare implică întreg colectivul didactic coordonat de şefii de comisii;
v predarea
disciplinelor opţionale pe baze atractive uzându-se de strategii didactice noi
şi de metode de evaluare performante;
v informarea
corespunzătoare a părinţilor şi elevilor asupra rolului disciplinelor
opţionale, a dezvoltării rutelor individuale de pregătire;
v disciplinele
alese de elevi şi parinţi pentru a fi studiate sunt obligatorii pentru un an
şcolar;
v dobândirea
competenţelor de comunicare în limbi de circuculaţie internaţională se asigură
prin studiul a doua limbi străine (limba engleză, limba franceză) la clasele de
gimnaziu;
v formarea
unui absolvent compatibil cu societatea informatizată se realizează prin
asigurarea cunoştintelor de utilizare a tehnicii de calcul şi de accesare a
Internetului (oferta curriculară a unităţii şcolare propune studiul
informaticii la nivelul maxim admis de planul de învăţământ);
v adaptarea
permanentă a ofertei curriculare la nevoile de educaţie şi calificare resimţite
la un moment dat şi compatibilizarea cu practicile sistemelor de învăţământ
europene;
v transferul
de experienţă, metode şi strategii didactice de la unităţi şcolare de acelaşi
nivel din ţară şi din străinătate;
v compatibilizarea
europeană a curriculum-ului prin programele internaţionale realizate şi cele
care vor fi realizate prin Agenţia Naţională Pentru Programe Comunitare în
perioada 2015-2019;
Pachetele de discipline opţionale vizează, formarea
unui sistem de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini care individualizează
personalitatea absolventului şi îi asigură competenţa în următoarele domenii de
interes:
1.
Educaţia în spiritul comunicării interculturale
v dobândirea
de competenţe de comunicare în limba engleză, limba franceză;
v familiarizarea
cu valorile culturale internaţionale;
v accesul
la informaţia ştiinţifică şi tehnologia modernă;
2.
Educaţia informaţională
v interpretarea
informaţiei prin simularea proceselor virtuale şi în timp real;
v utilizarea
echipamentului multimedia;
v proiectarea
asistată de calculator ;
3.
Educaţia moral-civică
v drepturi
şi libertăţi fundamentale ale omului;
v promovarea
valorilor şi practicilor specifice democraţiei;
v drepturi
şi îndatoriri cetăţeneşti;
4.
Educaţia estetică şi dezvoltarea sensibilităţii
v rolul
artei în formarea personalităţii individului;
4.2.
CONSULTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PDI
4.2.1. Consultare
Acţiuni în vederea actualizării, monitorizării, evaluării
PDI:
- Stabilirea echipei de lucru şi a
responsabilităţilor.
- Informarea actorilor educaţionali în legătură cu
procesul de elaborare a PDI.
3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea
PDI prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii,
inspectorilor şcolari, autorităţilor locale; interpretarea
datelor statistice la nivel regional şi local. Aceste informaţii au fost
corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local pe judeţul Suceava şi comuna Vicovu de Sus.
- Colaborarea cu celelalte şcoli din judeţ pentru
colectarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea analizei mediului
extern.
- Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor
care necesită dezvoltare.
- Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi
domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare personalului şcolii,
în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră,
elevilor şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul
întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali ai şcolii.
- Structurarea sugestiilor formulate în urma
consultărilor şi, pe baza acestora, reformularea obiectivelor şi
priorităţilor.
- Elaborarea planurilor operaţionale.
Surse de informaţii:
- Documente de proiectare a activităţii şcolii
(documente ale catedrelor, Comisiei Diriginţilor, Consiliului elevilor,
Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă
parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare);
- Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte
ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale
echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii –
secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă);
- Documente de prezentare şi promovare a şcolii;
- Site-uri de prezentare a judeţului Suceava;
- Anuarul statistic al judeţului Suceava;
- Chestionare, discuţii, interviuri;
- Rapoarte scrise ale ISJ şi MECS întocmite în urma
inspecţiilor efectuate în şcoală.
4.2. 2.
Monitorizarea şi evaluarea
Implementarea PDI – ului va fi realizată de către
întregul personal al şcolii, iar procesul de monitorizare şi evaluare va fi
asigurat de echipa de elaborare a PDI prin:
- întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru
informare, feed-back, actualizare;
- prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul
Consiliului Profesoral şi al Consiliului de Administraţie;
- activităţi de control intern;
- corectare periodică şi actualizare.
- a) Monitorizarea
Monitorizarea acestui plan se va realiza pe parcursul
anului şcolar 2012 – 2013 urmărindu-se mobilizarea eficientă a resurselor
umane (profesori, elevi, părinţi) şi non-umane în vederea realizării
indicatorilor de performanţă ce revin fiecărui obiectiv
În procesul de monitorizare se urmăreşte :
– comunicarea clară a obiectivelor şi concertarea tuturor
eforturilor pentru realizarea lor;
– mobilizarea exemplară a factorilor implicaţi în
realizarea obiectivelor;
– analiza unor soluţii în împrejurări complexe ce apar în
derularea proiectelor.
Ca instrumente de monitorizare se folosesc :
– observaţiile;
– discuţiile cu elevii;
– asistenţa la ore;
– sondaje scrise şi orale;
– întâlniri in cadrul comisiilor metodice din şcoală,
Consiliu de administraţie, Consiliu profesoral etc.
- b) Evaluarea
Evaluarea PDI se va face atât pe parcursul derulării lui
şi mai ales la finele anului şcolar 2015- 2016 când se vor
inventaria indicatorii de performanţă şi se vor face corecturile
necesare pentru un plan de acţiune al şcolii viitor adaptat evident
situaţiilor ce se impun la momentul potrivit.
Instrumente de evaluare
Evaluarea acestui proiect îşi propune proceduri prin care
să se poată stabili următoarele :
- raportul dintre performanţele obţinute şi cele
intenţionate;
- acţiuni corective în situaţii când performanţa mai
mică decât aşteptările.
Evaluarea va fi făcută cu accent pe dezvoltarea
sistemului de competenţe, folosind ca instrumente de evaluare următoarele:
- autoevaluare;
- interevaluări;
- declaraţii de intenţii
- interviuri de evaluare;
- observaţii folosind ghiduri de observaţie;
- fişe de apreciere;
- diferite rezultate materiale ale aplicării
proiectului.
În toate evaluările care se referă la planificarea
activităţilor din prezentul proiect al şcolii, se va acorda atenţie
următoarelor elemente :
- respectarea misiunii şi a viziunii;
- urmărirea respectării etapelor propuse prin proiect;
- analiza formulării obiectivelor pentru fiecare ţintă
în parte;
- corelaţia dintre resurse si obiectivele alese;
- stabilirea corectă a indicatorilor de performanţă şi
a modalităţilor de evaluare în cadrul fiecărei ţinte.
- c) Responsabilităţi
Responsabilităţile pentru actul de evaluare menit să
furnizeze factorilor care gestionează activitatea de învăţământ,
informaţiile privind modul şi etapele de realizare a obiectivelor propuse,
sunt distribuite astfel :
- Managerii pentru obiectivele legate de oferta
educaţională, evoluţia în carieră a cadrelor didactice, creşterea
performanţelor şcolare şi parteneriate.
- Responsabilii comisiilor metodice pentru creşterea
randamentului şcolar.
- Profesorii coordonatori şi consilierul educativ
pentru problemele de educaţie din şcoală, cât şi pentru cele legate
de activităţile extraşcolare şi extracurriculare.
- d) Indicatorii de performanţă
Prin perspectivă managerială o evaluare corectă şi
oportună este menită să asigure o funcţionare optimă sistemului de
formare din şcoală. Dintre posibilii indicatori de performanţă amintim :
- furnizarea unor informaţii utile despre starea
sistemului de formare din şcoală;
- stabilirea unor criterii obiective ca termeni de
referinţă în evaluare pentru atribuirea de semnificaţii datelor
obţinute prin evaluare şi emiterea de judecăţi de valoare
(aprecieri obiective);
- enunţuri prin care să fie prezentate sintetic datele
şi concluziile ce se desprind din evaluare;
- adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea
sistemului atunci când prin monitorizare şi evaluare se impune acest
lucru
4.2. 3. Programul
activităţii de monitorizare şi evaluare
-Frecvenţa monitorizării
-Datele întâlnirilor de analiză
-Întocmirea seturilor de date care să sprijine
monitorizarea ţintelor
-Monitorizarea periodică a implementării acţiunilor
individuale
-Urmărirea progresului în atingerea ţintelor.
-Stabilirea impactului asupra comunităţii în Consiliul de
administraţie al şcolii
-Evaluarea progresului în atingerea ţintelor.
-Actualizarea acţiunilor din PDI în lumina evaluării
Consiliului de administraţie
ANUAL-Comisia de Elaborare şi Verificare PDI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu