luni, 12 septembrie 2016

PDI

                          

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 VICOVU DE SUS
                                     

 
  

                                                                   
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ 2015-2019




"O ŞCOALĂ PENTRU TOŢI, O ŞCOALĂ PENTRU FIECARE"





DIRECTOR,
PROF. CHIRA ANA





ARGUMENT



Proiectul de dezvoltare instituţiona pentru perioada 2015-2019 s-a realizat plecând de la o radiografie complexă şi realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern.
Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigen a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii.
Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea "punctelor slabe", a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea "ameninţărilor" sau atenuarea efectelor acestora.
      Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea "punctelor tari" (care reprezintă capitalul de referinţă) şi a "oportunităţilor" oferite de cadrul legislativ sau de comunitate.
      Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constata la nivelul unităţii şcolare, corelate cu nevoile de educaţie şi calificare reclamate de societate.
      Analiza  condiţiilor  socio-economice  şi  proiectarea  traiectoriei  de  dezvoltare  s-a  făcut  pe  baza programelor existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de Consiliul Local al oraşului Vicovu de Sus şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava.
      S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul catedrelor şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii, consultările cu elevii, propunerile avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii comunităţii locale şi de agenţii economici - parteneri tradiţionali ai instituţiei.
      Programele Ministerului Educaţiei Naționale şi Cercetării Ştiinţifice şi ale Guvernului României privind reforma şi modernizarea învăţământului românesc sunt temeiul direcţiilor principale de dezvoltare instituţională în perioada 2015-2019.
      Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze incluziunea, valorile şi practicile societăţii  democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa priva şi publi.
      Performanţele obţinute în ultimii ani de Şcoala Gimnazială nr. 3 Vicovu de Sus ne îndreptăţesc în asumarea unor obiective manageriale care să pună în operă intenţia de dezvoltare instituţională  a  colectivului didactic şi să orienteze        interesul de formare şi instruire a elevilor.




















CONTEXT LEGISLATIV

       Legile şi documentele  care stau la baza elaborării P.D.I.
               Acest Proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte normative:
  • Legea Educaţiei Naţionale 1/2011;
  • Legea 128/1997 privind Statutul Personalului didactic si Legea 349/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 128/1997 privind Statutul personalului didactic;
  • Planul managerial pentru anul scolar 2015-2016 al Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava;
  • Ordinele, notele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei Naționale.
  • Programul de Guvernare pe perioada 2005 – 2008, capitolul Politica în domeniul Educaţiei;
  • Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
  • O.M.E.N. nr. 5115/2014 cu privire la Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
  • Raportul I.S.J. Suceava, privind starea învăţământului în judetul Suceava în anul şcolar 2010/2011;
  • ORDIN nr. 4802/2010 privind aprobarea procedurilor de organizare şi desfăşurare şi a calendarului admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat şi anexele.
  • ORDIN nr. 4801/2010 privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de Evaluare Naţională, şi anexele.
  • LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.







CUPRINS



Capitolul I
1.1.Diagnoza mediului extern
1.1.1.      Prezentarea localității
1.1.2.      Analiza PEST (E)
1.2.Diagnoza mediului intern
1.2.1.      Prezentare general
1.2.2.      Cultura oganizaţională
1.2.3.      Structura unităţii şcolare
1.2.4.      Resurse umane
1.2.5.      Resurse materiale
1.2.6.      Resurse informaţionale
1.2.7.      Resurse financiare
1.2.8.      Analiza SWOT
Capitolul II
2.1. Misiunea şcolii
2.2. Viziunea şcolii
2.3. Valori şi principii cultivate şi promovate de şcoală
Capitolul III
3.1. Ţinte strategice
3.1.1. Reforma şi personalizarea procesului instructive-educativ
3.1.2. Creşterea calităţii fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţilor educative
3.1.3. Îmbunătăţirea standardelor de performanţă a resurselor umane şi a managementului şcolar
3.1.4. Întreţinerea, ameliorarea şi modernizarea infrastructurii şi generalizarea accesului la informaţia electronică
3.1.5. Adaptarea ofertei de educaţie
3.1.6. Optimizarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale
Capitolul IV
4.1. Opţiuni manageriale
4.1.1. Dezvoltarea curriculară
4.1.1.1. Trunchiul comun
4.1.1.2. Curriculum la decizia şcolii
4.2.  Consultarea, monitorizarea și evaluarea PDI
4.2.1. Consultarea
4.2. 2. Monitorizarea şi evaluarea
4.2. 3. Programul activităţii de monitorizare şi evaluare

















CAPITOLUL I

DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN Şl INTERN AL UNITĂŢII ŞCOLARE


1.1.  Diagnoza mediului extern

1.1.1 .Prezentarea localității Vicovu de Sus



Reţeaua şcolară a oraşului Vicovu de Sus în anul şcolar 2015-2016 reflectă structura geografică, socială şi economică a localităţii, aceasta fiind următoarea, pe tipuri de unităţi:
- 6 grădiniţe ;
- 5 şcoli gimnaziale;
- 1 liceu.

   1.1.2 ANALIZA PEST(E)

Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.
Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea înstructurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene.
Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor. Analiza PEST(E) a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Şcolii Gimnaziale nr. 3 Vicovu de Sus.


Factori politici
ü  Cadrul legislativ, specific învăţământului preconizează descentralizarea şi autonomia sistemului de  învăţământ - Planul strategic al Ministerului Educaţiei Naționale şi Cercetării Științifice cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă,accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene;
ü  apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ Strategia de dezvoltare a judeţului Suceava 2013-2020, deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare,evaluare şi consiliere;
ü  liberalizarea unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului);
ü  existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele europene şi internaţionale;
ü  cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru dezvoltarea infrastructurii învăţământului - Programe de finanţare a învăţământului preuniversitar: PRIS (Proiectul pentru Reabilitarea Infrastructurii Şcolare), POR 2007-2013, alte programe;
ü  sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene - programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional informatizat);
ü   finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi - Programul guvernamental „Lapte - Corn", Programul „Euro 200";
ü  existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională;
ü  cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale.
ü  cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile de la diverşi agenţi economici (donaţii, sponsorizări) ;
ü  descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanţarea învăţământului, astfel încât unităţile şcolare să poată valorifica superior potenţialul financiar, uman şi material de care dispun;
ü  orientarea actuală impune translarea interesului unităţilor şcolare spre o cultură a proiectelor;
ü   migraţia forţei de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forţă de muncă din partea pieţei interne şi externe în diverse calificări şi profesii.
ü  fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ;
ü  creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea ratei
infracţionalităţii în rândul tinerilor;
ü  oferta educaţională adaptată intereselor elevilor;
ü  aşteptările comunităţii de la şcoală;
ü  rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituţională;
ü  cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale.
ü  civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp, cunoştinţele să fie actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare profesională a cadrelor didactice;
ü   răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul (internet, televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc.) facilitează transmiterea informaţiilor în timp scurt;
ü  rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic obligă individul să înveţe pe tot parcursul vieţii şi implică o reactualizare a cunoştinţelor profesionale pe fiecare treaptă a carierei;
ü  generalizarea practicilor educaţionale inovatoare (AEL, SEI, ) conduce la modernizarea actului educaţional tradiţional.
Factori ecologici
ü  integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise în protejarea mediului de către unităţile şcolare;
ü  educaţia ecologică în unităţile de învăţământ devine prioritară;
ü  prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie să se implice în rezolvarea problemelor de mediu prin implicarea în proiecte ecologice;
ü  economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă etc. astfel încât să se protejeze mediul înconjurător.
 Concluziile şi interpretările analizei PEST(E) sunt valorificate în elaborarea direcţiilor de acţiune strategică a Şcolii Gimnaziale nr. 3 Vicovu de Sus pentru perioada 2015-2019.


1.2.1. PREZENTARE GENERALĂ
Dacă este să gândim o ierarhie a valorilor instituţionale din învăţământul preuniversitar, Şcoala Gimnazială nr. 3 Vicovu de Sus putem spune că se bucură de prestigiu şi notorietate dobândite prin întreaga activitate a colectivului şcolii, mândria şi recunoştinţa celor care au absolvit aici, de aprecierea comunităţii locale.
Activitatea şcolii  se referă la arta de a instrui şi a educa generaţia mileniului III, de a-i pregăti pe aceştia să găsească răspunsurile potrivite la provocările zilei de mâine.
Elevii şi corpul profesoral de aici se află pe traiectoria ascendentă a devenirii învăţământului românesc, catalizându-şi acţiunile pe direcţia redimensionării continue a calităţii, sporirii şi menţinerii notorietăţii de care se bucură această instituţie şcolară.

PREZENT ŞI VIITOR
Suntem o unitate de învăţământ înfiinţată în 1958 sub denumirea de Şcoala Generală Plai, cu rezultate bune; suntem un colectiv a cărui principală calitate este dorinţa de foarte bine materializată prin munca dăruită idealurilor de performanţă; suntem elevii care ştiu ce vor de la viitor şi se pregătesc pentru acest scop; suntem simbolul dăruirii profesionale, suntem NOI, Şcoala Gimnazială nr. 3 Vicovu de Sus.
O şcoală europeană cu o bază materială modernă, înscrisă pe traiectoria ascendentă spre perfecţionarea procesului de învăţământ, ca rezultat al acţiunilor convergente ce vor avea la îndemână 3 elemente esenţiale: elevii, părinţii şi calitatea a tot ceea ce întreprindem ca o garanţie a durabilităţii realizării scopului propus.
Principiile ce stau la baza dezvoltării școlare si instituţionale sunt:
-  Principiul consensualitatii - se regaseste la nivelul tuturor proiectelor și activităților
-Principiul solidaritatii - răspunde nevoilor de educare a copiilor în spiritul demnității, libertăţii și respectului față de categoriile defavorizate și minorităţilor etnice, acordându-se atenție prioritară înăaririi coeziunii sociale în abordarea problematicii referitoare la copil.
- Principiul educaţiei timpurii - vizează începerea educaţiei copiilor de la varsta de 4-5 ani, determinata de adevărul fundamental conform căruia baza dezvoltării personalității o constituie vârstele mici.
-    Principiul desegregării - asigură cadrul necesar combaterii fenomenului de desegregare la nivelul unităţilor de învățământ.
Finalităţi educaţionale
Unitatea de învăţământ preuniversitar, Şcoala Gimnazială nr. 3 Vicovu de Sus, are ca finalităţi educaţionale în formarea personalităţii umane:
ü  formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii;
ü  valorizarea propriilor experienţe în scopul unei orientări profesionale optime pentru piaţa muncii şi/sau pentru învăţământul liceal;
ü  dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri socioculturale diferite: familie, mediu
   profesional, prieteni etc.
ü  dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;
ü  cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate;
ü  formarea autonomiei morale.
ü   
1.2.2.  CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
ü  Este caracterizată print-un ethos profesional bun. Trăsăturile dominante sunt cooperarea, munca în echipă respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru prietenie, libertatea de exprimare;
ü  A fost elaborat regulamentul de ordine internă care cuprinde norme privind atât activitatea cadrelor didactice cât şi pe cea a elevilor;
ü  Climatul organizaţiei școlare este deschis, stimulativ, caracterizat prin dinamism;
ü  Relaţiile dintre cadrele didactice sunt deschise, colegiale, de respect şi de sprijin;
ü  Directorul are o atitudine asertivă, democratic, de încredere în echipa de lucru, este receptiv, cooperant, comunicativ, dinamic, obiectiv, cu respect faţă de realizările organizaţiei şi a nevoilor ei.

2012-2013
2013-2014
2014-2015
Dinamică

336 = 208P/128G
347= 224P/123G
355= 234P/121G


1.2.3.   STRUCTURA UNITĂŢII ŞCOLARE
Nivel de învăţământ
Realizat
 2011-2012
Realizat
2012-2013
Realizat
2013-2014
Realizat
 2014-2015
Dinamica

Nr.
Clase
Nr. Elevi
Nr.
Clase
Nr.  Elevi
Nr.
Clase
Nr. Elevi
Nr.
Clase
Nr.
Elevi


învăţământ primar
CP-IV
8
228
9
208
9
224
9
234

învăţământ gimnazial V-VIII
5
130
5
128
6
123
6
121

În anul şcolar 2014-2015 unitatea şcolară are 15 de clase - 355 elevi
          Planul de şcolarizare este aprobat anual de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava în baza Proiectului şi a Memoriului de Fundamentare elaborat de către director şi aprobat de Consiliul de Administraţie şi Consiliul Profesoral al unităţii şcolare. Dimensionarea acestuia - cantitativ (ca număr de locuri) - se realizează în funcţie de recensământul care se realizează la nivelul școlii.
Prin politica educaţională pe care o promovează Şcoala Gimnazială nr. 3 Vicovu de Sus favorizează accesul nediscriminatoriu la instruire şi educaţie indiferent de sex, rasă, naţionalitate,apartenenţă politică sau religioasă, potrivit Constituţiei României şi principiilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului.
Din totalul de elevi înscriși 355 elevi aprox. 60% sunt elevi de etnie rromă. Acestia sunt repartizaţi în toate clasele și anii de studiu în mod aleatoriu și au acces la baza materială și utilitățile școlii ca și colegii lor.
În perioada analizată admiterea absolvenţilor în nivelul de învăţământ liceal s-a realizat în proporţie de 100%. Personalitatea şcolii se concretizează în relaţia optimă de colaborare profesor-elev, în climatul şcolar şi orientarea educaţiei spre valori, formarea capacităţilor privind acomodarea la nevoile de calificare resimţite în economie, administraţie, viaţă socială şi culturală.
Rezultatele obţinute în domeniile de bază promovate în şcoala noastră generează o garanţie pentru adaptarea rapidă la ritmul reformei, pentru recunoaşterea valorii absolvenţilor noştri. Climatul şcolar şi ambianţa pedagogică se realizează prin organizarea şi dirijarea condiţiilor de mediu, motivaţiilor de ordin moral, profesional, estetic şi material; mediul intern şi cultura organizaţională a unităţii şcolare se întemeiază pe muncă, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi faţă de valorile democratice.
1.2.4. RESURSE UMANE
Obiectivul principal a Şcolii Gimnaziale nr. 3 Vicovu de Sus, constă în desăvârşirea la tineri a unei personalităţi active, competente, motivate şi creative, capabile de opţiune şi decizie, prin dobândirea unei culturi generale orientate spre domeniile: informatică, matematică şi ştiinţe ale naturii, limbi moderne de circulaţie internaţională.
Aprofundarea cunoştinţelor în concordanţă cu programele examenelor de evaluare naţională şi admitere în învăţământul liceal are ca finalitate accesul absolvenţilor la niveluri superioare de învăţământ, inserţia activă a forţei de muncă într-un mediu social a cărui caracteristică este accelerarea ritmului schimbărilor armonizate cu aderarea la comunitatea europeană şi internaţională.
Infrastructura cu caracter uman este principala "bogăţie" a unităţii şcolare. Colectivul didactic este format din 21 cadre didactice din care 9 profesori învăţământ primar, 12 profesori gimnaziu.
Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime prevăzute de Statutul Personalului Didactic şi Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. Numărul de elevi raportat la numărul de norme didactice: 355 elevi/ 27,34 Posturi
Personal didactic - AN ŞCOLAR 2014 - 2015
   Colectivul de cadre didactice este destul de stabil, format în proporţie de 30% din cadre didactice titulare. Stabilitatea colectivului permite şcolii elaborarea politicilor educaţionale pe termen mediu şi lung.
   Relaţiile dintre cadrele didactice sunt destul de bune, nu există stări conflictuale. Colaborarea conducerii şcolii cu cadrele didactice este bună, există o permanentă comunicare şi respect reciproc.
   Cadrele didactice se implică în problemele şcolii, în activităţile extracurriculare, manifestând dorinţa de formare continuă şi perfecţionare şi sunt deschise spre noutăţile reformei din domeniul învăţământului.
  Cadrele didactice urmăresc modernizarea actului de predare - învăţare prin orientarea lui spre formare de capacităţi şi aptitudini, utilizând strategii participative. Relaţiile interpersonale sunt bazate pe colaborare, deschidere, comunicare.
*            Număr de cadre didactice: 21
*            Număr de cadre didactice calificate: 21
*            Număr de cadre didactice în curs de calificare: 0
*            Număr de cadre didactice cu gradul didactic I: 6                                  
*            Număr de cadre didactice cu gradul didactic II: 5
*            Număr de cadre didactice cu definitivat: 5
*            Număr de cadre didactice debutante: 2
*      Secretariat 1 normă
*      Bibliotecar 0,10 norme
*      Contabil 1 normă .        
*      Îngrijitoare 2,5 norme
*      Fochist 1 normă
1.2.5 RESURSE MATERIALE
   12 săli de clasă
  1 laboratoare de informatică
  2 cabinete : cabinet de matematică și științe, cabinet de limba română și limbi moderne
  bibliotecă
  cabinet de consiliere şcolară
  centrală termică proprie
ECHIPAMENTE
Tehnică de calcul:
  reţea de 25 de calculatoare situate în laboratoarele de informatică, birouri şi cabinete
  videoproiectoare 2
  camere foto digitale 1
  imprimante 3
  copiatoare 3
  scannere 2
  flipchart-uri 1
Audio - video:
   1 televizoare
  staţie de amplificare
Comunicaţii:
  1 linie telefonică
  fax
  conexiune la internet

1.2.6 RESURSE INFORMAŢIONALE
Bibliotecă şcolară
*      Fond carte 4553 volume
*      Internet

1.2.7 RESURSE FINANCIARE
Surse de finanţare:
*      Bugetul local - Consiliul orașului Vicovu de Sus
*      Bugetul de stat
*      Mici sponsorizări- donaţii

ANALIZA SWOT  an şcolar  2014-2015
Puncte tari
Puncte slabe
-    şcoala dispune de baza legală necesară elaborării ofertei curriculare;
-    există o bază didactică ce permite orientarea ofertei
curriculare spre informatică, limbi stăine, matematică, limbă română;
-     nivelul de pregătire al cadrelor didactice oferă posibilitatea abordării unei palete largi de discipline în oferta curriculare;
-    disciplinele de învăţământ din TC sunt foarte bine
încadrate cu învăţători / profesori şi beneficiază de mijloace de învăţământ necesare;
-    toţi absolvenţii cuprişi în ciclul inferior al liceului;
- rezultate bune la evaluarea naţională 2015; elevii de clasa a VIII-a au o bună pregătire de cultură generală şi abilitaţi de operare pe calculator;
-          număr mare de ore/săptămână;
-          număr mic de discipline opţionale cls. V - VIII;
-    interesul scăzut al elevilor de clasa a VIII-a pentru disciplinele la care nu susţin testare;
-     promovabilitate sub 80 %;

Oportunităţi
Factori de risc (A)
-       posibilitatea învăţării a 2 limbi străine;
-        posibilitatea formării deprinderii de utilizare a calculatorului;
-          posibilitatea elevilor de clasa a VIII de a obţine burse pentru rezultate foarte bune (burse Fundaţia D. Patriciu)
-       pregătirea suplimentară pentru testările naţionale şi performanţă;
-       posibilitatea de a participa la activităţile de perfecţionare, formare la nivel judeţean, naţional;
 -   încărcătura programelor şcolare;
 - insuficienţa resurselor financiare pentru dotarea cu mijloace de învăţământ pe măsura necesarului la standardele vizate de şcoală;

Resurse umane
Puncte tari
Puncte slabe
-          încadrarea şcolii cu personal calificat la toate disciplinele de învăţământ;
-           participarea cadrelor didactice la cursuri de formare continuă este tot mai numeroasă;
- multe cadre didactice au finalizat o facultate sau urmează mastere;
- cadre didactice implicate în activităţi ştiinţifice şi metodice în foarte mare măsură;
- număr mare de cadre didactice cu gradul I, II;
- organizarea foarte bună a activităţilor la nivelul comisiilor;
- personal didactic auxiliar pregătit şi disponibil pentru activitatea pe care o desfăşoară;
- relaţii cadru didactic-elev, conducere-cadru didactic, conducere-personal didactic auxiliar, nedididactic, şcoală-familie sunt foarte bune;
-diseminarea experienţelor pozitive se face cu dificultate sau deloc;
-există fluctuaţie a cadrelor didactice ce afectează principiul continuităţii şi care are efecte şi asupra calităţii educaţiei;
- un număr mic de cadre didactice care manifestă lipsă de disponibilitate în desfăşurarea unor activităţi extraşcolare sau activităţi metodice;
- scăderea populaţiei şcolare (la sfârşitul clasei a IV-a, număr mai mic decât la clasa I)
-număr mic de premii la olimpiade, concursuri şcolare faza judeţeană, naţională.
Oportunităţi
Factori de risc (Ameninţări)
-       posibilitatea de stimulare a cadrelor didactice cu performanţe în activitate prin  premii, distincţii, salarii şi gradaţii de merit;
-       asigurarea posibilităţii de participare la activităţile de formare şi perfecţionare a cadrelor didactice;
-       valorificarea experienţei cadrelor didactice care au urmat cursuri de formare;
-       îmbunătăţirea comunicării în cadrul şcolii (la nivel de catedră între catedre)
-realizarea de parteneriate cu şcoli din ţară în programe educative;
- există încă cadre didactice care nu au înţeles corect că şcoala trebuie să sadisfacă nevoile elevilor şi aşteptările familiei;
- interesul dirijat al elevilor şi părinţilor spre anumite discipline de învăţământ şi neglijarea altora;
- influenţa mediului extern poluant (folosirea excesivă a calculatorului, unele emisiuni, filme TV, lipsa de supraveghere)

Resurse materiale şi financiare
Puncte tari
Puncte slabe
- spaţiul de şcolarizare se prezintă în mare parte în condiţii bune iar nivelul de confort în şcoală este ridicat;
- cabinetul de informatică este bine echipat cu
calculatoare;
- biblioteca şcolii este bine organizată, funcţională şi dispune de un fond de carte ce acoperă în mare măsură solicitările la toate disciplinele de învăţământ;
- cabinetul de consiliere are o funcţionare bună;
- bugetul şcolii acoperă necesarul mediu de funcţionare; (plaţi burse, materiale, reparaţii)
-                      lipseşte o sală de festivităţi;
-                      lipsa de preocupare pentru informare şi documentare a cadrelor didactice în vederea obţinerii unor fonduri pentru îmbunătăţirea ambientului clasei, şcolii sau chiar fonduri europene prin proiecte;
Oportunităţi
Factori de risc (Ameninţări)
- programe pentru modernizări, dotări - prin proiecte
-         acordare de burse pentru elevii cu probleme financiare, dar şi pentru cei cu rezultate deosebite;
-         realizarea unei baze de date elevi, cadre didactice utilă;
-         procesul de profesionalizarea a carierei didactice şi manageriale;
- insuficienţa resurselor financiare pentru realizarea obiectivelor şcolii şi nealocarea lor la timpul potrivit;
-  insuficienţa resurselor proprii pentru a acoperi acţiuni de anvergură (mobilier) care nu pot fi realizate de la bugetul de stat/ local;


Relaţia cu comunitatea
Puncte tari
Puncte slabe
-     o colaborare foarte bună cu părinţii;
-          colaborarea permanentă cu Primăria, Consiliul local
-          Participarea şcolii la programe organizate de Primăria, Consiliul Local, Poliţie, Biserică, alte organizaţii;
-          participarea şcolii la programe iniţiate de aceştia în calitate de partener sau programe în care aceştia devin parteneri; -reprezentarea Consiliului Local în C.A. al şcolii;
-                      dificultăţi în atragerea sponsorilor.
Oportunităţi
Factori de risc (Ameninţări)
-          buna colaborare cu ISJ şi unităţi conexe CCD, CJRAE, alte unităţi şcolare;
-          pătrunderea publicaţiilor şcolare în mediul şcolar, local şi alte instituţii;
-          creşterea nivelului de implicare şi a rolului comunităţii locale în luarea deciziilor privind dezvoltarea şcolii;
-dificultăţile materiale ale părinţilor duc la diminuarea sprijinului pe care îl acordă şcolii;
- influenţa mediului extern poluant;
 - interesul dirijat al elevilor şi părinţilor mai mult spre notare decât spre cunoştinţelor acumulate datorită modului în care se face admiterea;






CAPITOLUL II

II.1. MISIUNEA ŞCOLII:

"O ŞCOALA DESCHISA PENTRU TOTI COPIII"
-         Instituția noastră reprezintă izvorul de cultură și civilizație al comunității și oferă tuturor copiilor și tinerilor șanse egale la educație. În procesul de învățământ, conținuturile educaționale transmise elevilor trebuie să facă apel la experiența lor de viață, trebuie să stimuleze adaptarea acestora la o societate în continuă schimbare și integrarea eficientă în plan profesional și social.
-         Misiunea școlii noastre constă în asigurarea unei educații de calitate bazate pe identificarea și armonizarea diferitelor categorii de cerințe ale beneficiarilor educației cu resursele școlii în vederea integrării elevilor în plan social pentru a deveni cetățeni activi și responsabili deplin conștienți de adevărata lor valoare.

II.2.VIZIUNEA ŞCOLII:


„NU ÎNVĂȚĂM PENTRU ŞCOALĂ, CI PENTRU VIAȚĂ"
     Elevul face parte integrantă dintr-un context educațional mai larg decât școala, context conturat de familie, comunitate, regiune de dezvoltare, care își pune amprenta asupra progresului acestuia. Ca urmare, școala trebuie să analizeze acest context, să stabilească parteneriate cu factorii educativi semnificativi, păstrându-și rolul coordonator. Școala trebuie să fie mediul cel mai propice de pregătire pentru viață, locul unde elevul să se simtă confortabil, pentru a-și putea dezvolta potențialul la maxim.



III. 3.VALORI ŞI PRINCIPII CULTIVATE Şl PROMOVATE DE ŞCOALĂ:

Cooperare: să realizăm lucruri mai bune împreună: elevi, cadre didactice, părinţi, personalul şcolii, comunitate;
Autonomie: să acţionăm şi să luăm decizii în mod autonom, să avem iniţiative, să ne formăm un stil de viaţă eficient.
“Lucrul bine făcut”: să ne înbunătăţim continuu munca pe care o desfăşurăm, să nu facem risipă de timp, energie, material, bani, ş.a.
Responsabilitate: să ducem la îndeplinire atribuţiile care ne revin, să ne asumăm răspunderea.
Integritate: să avem puterea  de a spune întotdeauna adevărul, să acţionăm onest în gând şi în faptă.
Colegialitate şi generozitate: să creăm împreună un climat de siguranţă şi încredere reciprocă, de întrajutorare şi compasiune pentru depăşirea momentelor dificile din viaţă, de simpatie şi sprijin moral; să nu fim indiferenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru.



















CAPITOLUL III

III.1. ŢINTE STRATEGICE
Dezvoltarea şi modernizarea instituţională a Şcolii Gimnaziale nr. 3 Vicovu de Sus în perioada 20l5-2019 are următoarele ţinte strategice:
I. Reforma şi personalizarea procesului instructiv-educativ;
II. Creşterea calităţii fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţilor educaţionale;
III. Îmbunătăţirea standardelor de performanţă a resurselor umane şi a managementului şcolar;
IV. Ameliorarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale şi generalizarea accesului la informația
electronică;
V. Adaptarea ofertei de educaţionale;
VI. Optimizarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale.

3.1.1.  REFORMA ŞI PERSONALIZAREA PROCESULUI  INSTRUCTIV-EDUCATIV

Reforma şi personalizarea curriculum-ului impune ca prioritate în perioada 2015-2019 armonizarea celor trei componente ale acestuia în vederea recuplării învăţământului la nevoile de calificare resimţite în economie, administraţie, viaţă socială şi cultură. În contextul actual socio-economic şi politic, misiunea şcolii se identifică cu opţiunea pentru modernitate şi performanţă.
Deschiderea continuă a societăţii româneşti spre valorile democratice internaţionale coroborate cu provocările globalizării economiei mondiale şi de integrarea în Uniunea Europeană creează numeroase oportunităţi în ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă şi abordarea (prin planul de şcolarizare) unor specializări profesionale specifice societăţii tehnologice şi informaţionale moderne. Componentele curriculum-ului trebuie să asigure practicarea unui învăţământ  care să profileze caractere şi să asigure formarea tânărului apt să facă faţă schimbărilor rapide.
Proiectarea curriculară, pentru perioada 2015-2019 are în vedere următoarele obiective strategice:
v  asigurarea finalităţilor educaţionale şi a egalităţii şanselor pentru toţi absolvenţii (promovarea examenelor naționale, accesul în niveluri superioare de învăţământ);
v  organizarea unui proces de învăţământ flexibil şi diversificat (TC + CDȘ) raportat la necesităţile şi opțiunile elevilor;
v  stimularea competiţiei şi orientarea spre centre de excelenţă a elevilor capabili de performanţă;
v  readucerea învăţării în orele de clasă şi reducerea dependenţei succesului şcolar de "învăţământul paralel";
v  asigurarea tehnicilor de învăţare  individuală necesare pe parcursul întregii vieţi;
v  realizarea de programe de studiu personalizate şi atractive pentru disciplinele opţionale oferite;
v  flexibilitatea deciziilor curriculare la nivelul unităţii şcolare, a catedrelor şi cadrelor didactice;
v  proiectarea disciplinelor opţionale pe parcursul unui semestru, a unui an şcolar sau pe întreg ciclu de învăţământ după următoarea schemă principală de elaborare:
-argument;
-obiective de referinţă şi activităţi de învăţare;
- listă de conţinuturi;
- modalităţi de evaluare;
v  corelaţia funcţională între discipline şi arii curriculare;
v  formarea capacităţilor de a aborda complet o problemă, de a formula idei şi a testa soluţii;
v  flexibilitatea evaluărilor ( initiale, pe parcurs şi sumative);
v  predare şi asistenţă la ore cu echipe formate din profesori de specializări apropiate pentru dinamizarea activităţii şi asigurarea interdisciplinaritaţii;
v  crearea abilităţilor de utilizare a tehnicii de calcul, accesul la resursele informaţionale din ţară şi străinătate;
v  promovarea valorilor moral-civice, culturale specifice societăţii democratice;
v  proiectarea şi dezvoltarea de opţionale noi (discipline) care să asigure competenţe în domenii diverse:
v  educaţia în spiritul comunicării interculturale, educaţia informaţională, educația economică, educaţia antreprenorială, educaţia juridică, educaţia moral-civică, estetică şi cultivarea sensibilităţii.

3.1.2. CREŞTEREA CALITĂŢII FLUXURILOR DE ELEVI ŞI ASIGURAREA FINALITĂŢILOR EDUCAŢIONALE

Desăvârşirea personalităţii copilului este un proces de durată. Desfăşurarea lui pe parcursul şcolarizării în ciclul primar şi gimnazial are ca punct terminus exprimarea opţiunii în ceea ce priveşte continuarea studiilor. Acesta este un act de maturitate cu profunde semnificaţii.
Obiectivele strategice în formarea potențialului uman reprezentat de fluxurile de elevi care optează pentru unitatea şcolară sunt:
v  întărirea suportului şi statutului social al elevului;
v  crearea condiţiilor cele mai optime funcţionării instituţiei de învăţământ;
v  crearea autonomiei morale şi iniţiativei proprii în alegerea carierei;
v  formarea în spiritul cunoaşterii şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnitaţii şi toleranţei, a schimbului liber de opinii într-o societate democratică.
v  însuşirea valorilor morale ale statului de drept a economiei de piaţă bazată pe respectul proprietăţii şi pe competiţia liberă;
v  asigurarea unor tehnici de muncă pentru formarea intelectuală, formarea competenţelor cheie necesare într-o societate a cunoaşterii;
v  asigurarea condiţiilor speciale de studiu şi instruire pentru elevii capabili de performaţă cu atenţie deosebită pentru elevii din învăţământul gimnazial.
v  adaptabilitatea la schimbare şi la ritmul ei;
v   stimularea potenţialului creativ, intuitiv şi imaginativ;
v  încurajarea potentialului de proiecţie (planificare), materializare şi evaluare;
v  dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri sociale (familie, mediu şcolar, mediu profesional);
v  decizia personală în asumarea riscului; activitatea în echipă, colaborarea, evaluarea şi reevaluarea rezultatelor, responsabilitatea pentru o activitate realizată;
v  dobândirea competenţelor lingvistice pentru comunicarea orală şi scrisă în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională;
v  însuşirea tehnicii şi vocabularului de comunicare interpersonală şi socială.
v  dobândirea capacităţii de utilizare a tehnologiilor asistate de calculator în activităţile practice;
v  formarea responsabilităţii pentu propria dezvoltare şi sănătate;
v  dobândirea încrederii în sine şi în reuşita personală;
v  crearea capacităţii de evaluare a colectivului, a membrilor lui şi a propriei persoane;
v  asigurarea unui climat şcolar de sigurantă fizică şi psihică.


3.1.3.  ÎMBUNĂTĂŢIREA STANDARDELOR  DE PERFORMANŢĂ A RESURSELOR UMANE ŞI A MANAGEMENTULUI ŞCOLAR

Nevoile de formare a personalului sunt extrem de diversificate şi cuprinzătoare şi se referă la conceptual modern de formare continuă şi la educaţia pe parcursul întregii vieţi.
Întreaga activitate are ca scop final asigurarea formării centrate pe elevi, abordarea interdisciplinară, utilizând metodele interactive, evaluarea de competenţe şi atingerea unor performanţe superioare.
Gestionarea şi reforma resurselor umane are următoarele obiective strategice:
v  reforma managementului şcolar prin descentralizare şi întărirea autonomiei colectivelor de catedră (la nivelul catedrelor, claselor);
v  pregătirea managerială specializată a personalului didactic ca parte a formării profesionale;
v  perfecţionarea cadrelor didactice în sensul caracterului formativ al învăţământului şi renunţarea la învăţământul teoretizat (dopat cu date nesemnificative);
v  folosirea metodelor eficiente de predare/învăţare (dezbateri participative, interactive) care presupun cunoaşterea potenţialului intelectual şi psihologic al fiecărui elev);
v  organizarea formării continue a personalului didactic pe baze moderne;
v  stimularea cadrelor didactice să cunoască bine cel puţin o limbă de circulaţie internaţională (organizarea de cursuri la nivelul fiecărei catedre);
v  însuşirea deprinderilor de utilizare a tehnicii de calcul şi accesare a internetulului - colaborări cu cadre didactice din ţară şi străinătate pe diferite teme care să vizeze perfecţionarea învăţământului românesc;
v  valorificarea la maximum a cadrului legislativ în domeniul formării şi perfecţionării cadrelor (accesul la programe naţionale şi internaţionale de pregătire profesională).
v  formarea continuă a tuturor membrilor colectivului profesoral atât la nivelul unitătii şcolare cât şi prin centre specializate: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic, Agenţia Natională pentru Programe Comunitare, Universităţi;
v  formele de perfecţionare promovate:
-autoperfecţionare - studiu autoindus;
-cursuri prin corespondenţă (pachete informaţionale, proiecte, cursuri metodologice);
-perfecţionare în cadrul unor programe regionale, naţionale şi internaţionale.
v  cunoaşterea fiecărui membru al colectivului printr-o observare atentă, analiza obiectivă a rezultatelor activităţii, distribuţia judicioasă a sarcinilor şi evaluarea periodică a rezultatelor;
v  iniţierea de activităţi de consiliere şi orientare a cadrelor didactice raportate la proiectele unităţii şcolare pe termen scurt şi mediu, a misiunii, obiectivului şi personalităţii unităţii şcolare;
v  în perioada 2015-2019 cel puţin 2 cadre didactice să participe, la diferite forme de perfecţionare în ţări din Uniunea Europeană.
v  reconsiderarea raportului între "sancţiune şi recompensă"; valorificarea potenţialului de stimulare creat de Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a Legii nr. 284/2010, lege cadru privind salaizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice - gradaţii de merit, premii, distincţii etc. şi de legislaţia în domeniul autonomiei, descentralizării şi utilizării resurselor extrabugetare - creşteri salariale, premii etc.;
v  perfecţionarea sistemului de evaluare a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pe baza evaluării anuale în conformitate Legea Educaţiei Naţionale nr.l/2011, Legea nr. 284/2010, lege cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi cu Ordinul M.E.C.T.S. 3860 din 10.03.2011 privind aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale anuale ale personalului contractual (care include: autoevaluare, evaluarea şefului ierarhic superior, a Consiliului de Administraţie) consemnată în fişe pe baza cărora  se stabilesc punctajele, calificativele şi coeficienţii de multiplicare pentru stabilirea salariilor întregului personal;
v  monitorizarea performanţelor obţinute de fiecare membru al colectivului şi cuantificarea lor în funcţie de competenţă, importanţa muncii ca bază pentru promovare profesională;
v  crearea dimensiunii participative, investind în capacităţile fiecărui membru al colectivului, în posibilitatea de a desăvârşi "valori" în fiecare domeniu de activitate;
v  creşterea rolului Consiliului de Administraţie, a Consiliului Profesoral şi a catedrelor în gestionarea şi formarea resurselor umane;
v  creşterea rolului managerului şi a echipei manageriale în formarea colectivelor de colaboratori, în promovarea "omului potrivit la locul potrivit", în alocarea resurselor umane existente şi identificarea posibilităţilor de optimizare a valorii capitalului uman disponibil.

3.1.4.  AMELIORAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII  ŞI GENERALIZAREA  ACCESULUI  LA  INFORMAŢIA ELECTRONICĂ

Ameliorarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale este unul din scopurile strategice prioritare pentru perioada 2015-2019. Aceasta presupune utilizarea cu maxim de eficienţă a cadrului normativ şi legislativ în ce priveşte descentralizarea şi autonomia instituţională.
Modernizarea infrastructurii existente se structurează pe trei direcţii principale şi are următoarele obiective strategice:
a)      Investiţii de capital
Fondurile destinate cheltuielilor de capital în măsura în care acestea vor fi alocate vor fi dirijate către următoarele obiective de investiţii:
v  Reamenajarea bibliotecii şcolare - structurarea spaţiului; panouri de afişaj;
v  Modernizarea pardoselilor din sălile de clasă unde parchetul nu s-a schimbat;
v  Amenajarea unei baze sportive; demersuri sală de educaţie fizică.
v  Modernizarea curţii şcolare şi a spaţiilor verzi (coşuri de curte, brazi, flori).
v  Aplicarea programului “Şcoală după Şcoală” -  implementare 2017-2018, conform metodologiei.
b)      Dotări cu mijloace de învăţământ şi material didactic
Asigurarea dotărilor necesare spaţiilor destinate activităţilor didactice, de instruire practică şi în spaţiile administrative are următoarele priorităţi:
v  Înlocuirea mobilierului şcolar în sălile de clasă (rămase nemodernizate) cu mobilier nou (ergonomic);
v  Aprovizionarea cu material bibliografic, manuale, reviste, etc.
v  Achiziţionarea de echipament şi aparatură sportivă (sală educaţie fizică);
v  Dotarea cu obiecte de inventar (table şcolare, videoproiectoare).
c)      Sporirea resurselor financiare
Având în vedere situaţia economico-financiară la nivel macroeconomic este necesară dimensionarea finanţării asigurate de la bugetul de stat, de la bugetul local precum şi a veniturilor extrabugetare în raport cu cheltuielile reclamate de funcţionarea instituţiei pertru:
v  eliminarea gradului de incertitudine a obţinerii veniturilor şi a riscurilor asociate;
v  dimensionarea şi fundamentarea economicoasă, eficientă şi eficace a cheltuielilor;
v  fundamentarea necesarului pentru investiţii şi realizarea achiziţiilor publice la nivelul celei mai avantajoase oferte sub raportul calitate/preţ;
v  atragerea de finanţări externe (în principal de la Comunitatea Europeană) pe baza concursului de proiecte;
v  finanţări din partea agenţilor economici şi a comitetelor de părinţi/asociaţia de părinţi;
În perioada 2015-2019 se previzionează o scădere a veniturilor extrabugetare.
Se vor identifica şi alte mijloace pentru atragerea de surse financiare pe bază de proiecte (studii de fezabilitate, analize economico-financiare pertinente) programe europene în funcţie de oportunităţile oferite de evoluţia mediului economic şi de facilităţile legislative.
Anual se vor întocmi proiecte de buget pentru fiecare sursă de finanţare, contracte cu comunitatea locală, cu agenţii economici, cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, cu asociaţii de parinţi şi fundaţii interesate în susţinerea financiară a educaţiei, astfel incât să se obţină sursele necesare.
Utilizarea surselor financiare provenite din formele de finanţare (buget de stat, buget local) se va face cu aprobarea Consiliul de Administraţie, stabilindu-se priorităţile pe termen mediu şi lung.
Crearea unui sistem informatic şi informaţional fiabil şi fezabil care să gestioneze resursele de "hard" şi “soft” la nivelul întregii unităţi şcolare este o preocupare managerială prioritară pentru perioada următoare.
În perioada 2015-2019 se va finaliza activitatea de dotare a tuturor cabinetelor didactice cu calculator şi echipamente periferice specifice.
Accesul permanent la Internet va fi generalizat. Toate disciplinele de studiu vor beneficia de soft specializat astfel încât predarea să capete un caracter dinamic şi să răspundă nevoilor societăţii informaţionale.

3.1.5. ADAPTAREA OFERTEI DE EDUCAŢIE

Analiza situaţiei absolvenţilor care au finalizat studiile în perioada 2011-2014 a arătat că aceştia au o pregătire foarte bună în general, dar au puţine cunoştinţe în ceea ce priveşte noţiunile de programare deoarece opţionalul "Prietenul meu calculatorul" nu se mai desfăşoară doar la clasele gimnaziale şi fluctuaţia cadrelor didactice nu a permis revenirea.
Opţiunea managerială pentru următorii ani este aceea de menţinere a unităţii şcolare la dimensiunea actuală (ca număr de clase şi de personal) titularizarea de personal didactic pentru acest opţional având în vedere noua lege care stipulează creşterea numărului de ore la această disciplină. Oferta educaţională pentru perioada 2015-2019 va suporta transformări în ceea ce priveşte numărul de discipline opţionale conform legii şi diversificarea lor.



3.1.6. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR INTERSISTEMICE, COMUNITARE ŞI INTERNAŢIONALE

Interacţiunea şcolii cu mediul social, cultural şi economic presupune transformarea ei în centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite comunităţii.
Acest deziderat se poate realiza numai prin creşterea autonomiei instituţiei şcolare, descentralizarea administrativă şi financiară şi dezvoltarea, promovarea şi modemizarea relaţiilor interne şi externe.
Succesul procesului de perfecţionare a actului educaţional depinde de măsura în care sunt valorificate şi amplificate relaţiile instituţiei cu mediul social în care activează.
Perfecţionarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale pentru perioada 2015-2019 vizează următoarele obiective stretegice:
v  centrarea activităţii pe nevoile "clienţilor" (elevi, părinţi, comunitate);
v  colaborarea eficientă cu personalul - crearea unui climat de muncă pozitiv, motivant;
v  abordarea unui stil managerial (la nivelul şcolii, catedrelor, claselor) eficient flexibil;
v  creşterea rolului informaţiei, a capacităţii organizatorice şi mobilizatoare, perfecţionarea sistemului de evaluare fazială şi finală tehnică şi economic;
v  reprezentarea eficientă a unităţii şcolare raportată la factorii externi (comunitate, foruri ierarhice superioare, autorităţi locale şi judeţene, organe de ordine publică, reprezentanţii cultelor, instituţii similare din ţară şi străinătate, agenţi economici, asociaţii, fundaţii şi organizaţii interesate în susţinerea învăţământului, colective de părinţi);
v  implicarea în activitatea şcolii a partenerilor sociali şi asigurarea posibilităţii acestora de a influenţa deciziile la nivelul unităţii şcolare;
v  asigurarea transparenţei în activitatea şcolii printr-o relaţie permanentă cu massmedia la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional;
v  angajarea de parteneriate pe bază de proiecte şi contracte cu instituţii, asociaţii, fundaţii şi agenţi economici în scopul realizării obiectivelor unităţii şcolare;
Perfecţionarea relaţiilor externe în perioada 2015-2019 valorifică relaţiile deja stabilite cu unităţi şcolare de acelaşi nivel din judeţ, regiune, organismele ierarhice superioare, instituţiile administraţiei publice, organe de ordine publică, instituţii şi organizaţii interesate în susţinerea educaţiei, agenţi economici, reprezentanţi ai cultelor etc.




CAPITOLUL IV

4.1. OPŢIUNI MANAGERIALE  

            Principiile de elaborare a curriculum-ului vizează componentele de bază ale procesului de învăţământ şi reflect idealul educaţional al şcolii româneşti.

4.1.1. DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

            Respectând principiul egalităţii şanselor, trunchiul comun asigură fiecărui elev dreptul la o educaţie şcolară comună, un fond de cunoştinţe de bază în temeiul cărora să promoveze cu success examenele de finalizare a studiilor şi concursurilor organizate la nivel naţional.

4.1.1.1. Trunchiul comun
            Însuşirea la nivel maximal a cunoştinţelor cerute de programele şcolare şi îndeplinirea obiectivelor prevăzute de acestea trebuie să constituie preocuparea primordială a întregului colectiv didactic.
Fiecare catedră (comisie metodică) va întocmi anual şi semestrial programe concrete care să asigure dobândirea cunoştinţelor şi capacităţi1or necesare prin:
- ore de consultaţii (aprofundarea temelor şi capitolelor care fac obiectul programelor de examen);
- elaborarea de materiale auxiliare (ghiduri de pregătire, culegeri de subiecte propuse);
- simulări de examene;
Trunchiul comun desăvârşeşte personalitatea adolescentului prin cultură generală orientată în domeniile indicate în mod precis de Curriculum-ul Naţional şi dezvoltă capacitatea de a-ţi mobiliza propriile resurse.
Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculară au în vedere următoarele direcţii:
v  afectarea numărului de ore pentru temele din prograrnele de învăţământ prevăzute de trunchiul comun în funcţie de necesarul impus, de realităţile obiective identificate la nivelul fiecărei clase şi de experienţa cadrului didactic (exemplu: la nivelul unei clase cu performanţe reduse se va putea opta pentru numărul maxim de ore exclusiv pentru a aprofunda obiectivele şi conţinuturile acoperite de trunchiul comun);
v  curriculum-ul la decizia şcolii va propune elevilor ore de aprofundare sau extindere la disciplinele care constituie probe de examen;
v  la clasele a VIII-a elevii şi părinţii vor fi informaţi lunar asupra stadiului pregătirii 1or pentru examenul de finalizare (pe baza rezultatelor obţinute la testările din materia prevăzută de programele pentru examene);
v  stimularea creşterii responsabilităţii şcolii şi a elevului pentru calitatea şi finalitatea procesului educativ;
v  asigurarea finalităţii curriculum-ului prin formarea unui absolvent autonom, activ, competent, motivat, capabil de opţiune şi decizie;

4.1.1.2. Curriculum-ul la decizia şcolii
Din punct de vedere al politicii educaţionale a unităţii şcolare prin curriculumul la decizia unităţii şcolare se stimulează promovarea acelor valori şi practici sociale care să asigure individualizarea personalităţii instituţiei la nivel local, regional şi naţional şi să asigure succesul absolvenţilor săi.
Dezvoltarea curriculară trebuie să promoveze deschiderea interdisciplinară şi proiectarea centrării pe competenţe, creşterea transparenţei actului didactic şi "construirea" lui ca un răspuns la nevoile concrete ale comunităţii.
Competenţele generale (care se urmăreşte a fi formate la elevi pe parcursul treptei gimnaziale de
școlaritate) precum şi competenţele specifice se stabilesc în funcţie de opţiunea, înclinaţiile şi interesul elevilor pentru identificarea carierei (continuarea studiilor ).

Curriculum-ul la decizia şcolii trebuie să realizeze inovaţia curriculară locală (la nivelul fiecărei catedre şi cadru didactic) şi flexibilizarea deciziei curriculare.
Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculum-ului la decizia şcolii impun:
v  elaborarea proiectului clasei (valabil pe 4 ani) pentru clasele a V-a, în care se conturează perspectiva disciplinelor opţionale;
v  profesorii propun discipline, cursuri, teme opţionale, în funcţie de preocupările şi experienţa lor, de interesul şi solicitările elevilor;
v  proiectarea disciplinelor opţionale se realizează pe perioade de timp de la un semestru la 4 ani (cursuri de l-2 ore pe săptămână, indicându-se precis obiectivele şi contribuţia acestora la formarea culturii generale sau la pregătirea la o anumită disciplină);
v  oferta globală de cursuri opţionale va cuprinde dublul numărului de ore faţă de posibilitatea de opţiune a elevilor;
v  proiectarea ofertei disciplinelor opţionale ca "un tot unitar" respectând structura unităţii şcolare şi durata şcolarităţii în învăţământul gimnazial;
v  proiectarea fiecărei discipline opţionale va conţine:
- argumentul;
- competențe specifice;
- competențe generale (pentru opţionalele propuse pentru întreg ciclul gimnazial);
- conţinuturi;
- valori şi atitudini;
- sugestii metodologice;
v  proiectarea disciplinelor opţionale în funcţie de structura ofertei educaţionale (nivele de învăţământ), de resursele existente (materiale şi umane) şi de ţintele strategice pe termen scurt şi mediu;
v  proiectarea ofertei curriculare implică întreg colectivul didactic coordonat de şefii de comisii;
v  predarea disciplinelor opţionale pe baze atractive uzându-se de strategii didactice noi şi de metode de evaluare performante;
v  informarea corespunzătoare a părinţilor şi elevilor asupra rolului disciplinelor opţionale, a dezvoltării rutelor individuale de pregătire;
v  disciplinele alese de elevi şi parinţi pentru a fi studiate sunt obligatorii pentru un an şcolar;
v  dobândirea competenţelor de comunicare în limbi de circuculaţie internaţională se asigură prin studiul a doua limbi străine (limba engleză, limba franceză) la clasele de gimnaziu;
v  formarea unui absolvent compatibil cu societatea informatizată se realizează prin asigurarea cunoştintelor de utilizare a tehnicii de calcul şi de accesare a Internetului (oferta curriculară a unităţii şcolare propune studiul informaticii la nivelul maxim admis de planul de învăţământ);
v  adaptarea permanentă a ofertei curriculare la nevoile de educaţie şi calificare resimţite la un moment dat şi compatibilizarea cu practicile sistemelor de învăţământ europene;
v  transferul de experienţă, metode şi strategii didactice de la unităţi şcolare de acelaşi nivel din ţară şi din străinătate;
v  compatibilizarea europeană a curriculum-ului prin programele internaţionale realizate şi cele care vor fi realizate prin Agenţia Naţională Pentru Programe Comunitare în perioada 2015-2019;
Pachetele de discipline opţionale vizează, formarea unui sistem de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini care individualizează personalitatea absolventului şi îi asigură competenţa în următoarele domenii de interes:
1. Educaţia în spiritul comunicării interculturale
v  dobândirea de competenţe de comunicare în limba engleză, limba franceză;
v  familiarizarea cu valorile culturale internaţionale;
v  accesul la informaţia ştiinţifică şi tehnologia modernă;
2. Educaţia informaţională
v  interpretarea informaţiei prin simularea proceselor virtuale şi în timp real;
v  utilizarea echipamentului multimedia;
v  proiectarea asistată de calculator ;
3. Educaţia moral-civică
v  drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;
v  promovarea valorilor şi practicilor specifice democraţiei;
v  drepturi şi îndatoriri cetăţeneşti;
4. Educaţia estetică şi dezvoltarea sensibilităţii
v  rolul artei în formarea personalităţii individului;

4.2.  CONSULTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PDI

4.2.1. Consultare
Acţiuni în vederea actualizării, monitorizării, evaluării PDI:
  1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor.
  2. Informarea actorilor educaţionali în legătură cu procesul de elaborare a PDI.
3.    Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PDI prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii, inspectorilor şcolari, autorităţilor locale; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local. Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local pe judeţul Suceava şi comuna Vicovu de Sus.
  1. Colaborarea cu celelalte şcoli din judeţ pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în  vederea analizei mediului extern.
  1. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.
  2. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali ai şcolii.
  3. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, reformularea  obiectivelor şi priorităţilor.
  1. Elaborarea planurilor operaţionale.
Surse de informaţii:
  • Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, Comisiei Diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare);
  • Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii – secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă);
  • Documente de prezentare şi promovare a şcolii;
  • Site-uri de prezentare a judeţului Suceava;
  • Anuarul statistic al judeţului Suceava;
  • Chestionare, discuţii, interviuri;
  • Rapoarte scrise ale ISJ şi MECS întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală.

4.2. 2. Monitorizarea şi evaluarea
Implementarea PDI – ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii, iar procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PDI prin:
  • întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;
  • prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului Profesoral şi al Consiliului de Administraţie;
  • activităţi de control intern;
  • corectare periodică şi actualizare.
  1. a) Monitorizarea
Monitorizarea acestui plan se va realiza pe parcursul anului şcolar 2012 – 2013  urmărindu-se mobilizarea eficientă a resurselor umane (profesori, elevi, părinţi) şi non-umane în vederea realizării indicatorilor de performanţă ce revin fiecărui obiectiv
În procesul de monitorizare se urmăreşte :
– comunicarea clară a obiectivelor şi concertarea tuturor eforturilor pentru realizarea lor;
– mobilizarea exemplară a factorilor implicaţi în realizarea obiectivelor;
– analiza unor soluţii în împrejurări complexe ce apar în derularea proiectelor.
Ca instrumente de monitorizare se folosesc :
– observaţiile;
– discuţiile cu elevii;
– asistenţa la ore;
– sondaje scrise şi orale;
– întâlniri in cadrul comisiilor metodice din şcoală, Consiliu de administraţie, Consiliu profesoral  etc.
  1. b) Evaluarea
Evaluarea PDI se va face atât pe parcursul derulării lui şi mai ales la finele anului şcolar  2015- 2016  când se vor inventaria indicatorii de performanţă şi se vor face corecturile necesare pentru un plan de acţiune al şcolii viitor adaptat evident situaţiilor ce se impun la momentul potrivit.
Instrumente de evaluare
Evaluarea acestui proiect îşi propune proceduri prin care să se poată stabili următoarele :
  • raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate;
  • acţiuni corective în situaţii când performanţa mai mică decât aşteptările.
Evaluarea va fi făcută cu accent pe dezvoltarea sistemului de competenţe, folosind ca instrumente de evaluare următoarele:
  • autoevaluare;
  • interevaluări;
  • declaraţii de intenţii
  • interviuri de evaluare;
  • observaţii folosind ghiduri de observaţie;
  • fişe de apreciere;
  • diferite rezultate materiale ale aplicării proiectului.
În toate evaluările care se referă la planificarea activităţilor din prezentul proiect al şcolii, se va acorda atenţie următoarelor elemente :
  • respectarea misiunii şi a viziunii;
  • urmărirea respectării etapelor propuse prin proiect;
  • analiza formulării obiectivelor pentru fiecare ţintă în parte;
  • corelaţia dintre resurse si obiectivele alese;
  • stabilirea corectă a indicatorilor de performanţă şi a modalităţilor de evaluare în cadrul  fiecărei ţinte. 
  1. c) Responsabilităţi 
Responsabilităţile pentru actul de evaluare menit să furnizeze factorilor care gestionează activitatea de învăţământ, informaţiile privind modul şi etapele de realizare a obiectivelor propuse, sunt distribuite astfel :
  • Managerii pentru obiectivele legate de oferta educaţională, evoluţia în carieră a cadrelor  didactice, creşterea performanţelor şcolare şi parteneriate.
  • Responsabilii comisiilor metodice pentru creşterea randamentului şcolar.
  • Profesorii coordonatori şi consilierul educativ pentru problemele de educaţie din şcoală, cât şi  pentru cele legate de activităţile extraşcolare şi extracurriculare. 
  1. d) Indicatorii de performanţă 
Prin perspectivă managerială o evaluare corectă şi oportună este menită să asigure o  funcţionare optimă sistemului de formare din şcoală. Dintre posibilii indicatori de performanţă amintim :
  • furnizarea unor informaţii utile despre starea sistemului de formare din şcoală;
  • stabilirea unor criterii obiective ca termeni de referinţă în evaluare pentru atribuirea de  semnificaţii datelor obţinute prin evaluare şi emiterea de judecăţi de valoare (aprecieri obiective);
  • enunţuri prin care să fie prezentate sintetic datele şi concluziile ce se desprind din  evaluare;
  • adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea sistemului atunci când prin monitorizare şi evaluare se impune acest lucru

4.2. 3. Programul activităţii de monitorizare şi evaluare
-Frecvenţa monitorizării
-Datele întâlnirilor de analiză
-Întocmirea seturilor de date care să sprijine monitorizarea ţintelor
-Monitorizarea periodică a implementării acţiunilor individuale
-Urmărirea progresului în  atingerea ţintelor.
-Stabilirea impactului asupra comunităţii în Consiliul de administraţie al şcolii
-Evaluarea progresului în  atingerea ţintelor.
-Actualizarea acţiunilor din PDI în lumina evaluării Consiliului de administraţie
 ANUAL-Comisia de Elaborare şi Verificare PDI